Cine se ocupă de securitatea Europei? Răspunsul la această întrebare începe să fie puţin diferit, pentru că europenii devin direct responsabili de propria lor apărare. Statele Unite sunt o parte esenţială a arhitecturii de securitate europene şi rămân aliatul principal al NATO. Europa se întoarce acum la ideile mai vechi ale lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi îşi contruieşte un plan integrat, pentru a fi mai rezistentă la provocările globale. Nicolas Warnery este ambasadorul francez la Bucureşti și oferă toate detaliile despre implicarea ţării sale în protejarea continentului, la „Pașaport diplomatic”, scrie digi24.ro.

Publicat:21.03.2025, 15:08

Un model de lider

Cristina Cileacu: Dle ambasador, președintele Macron este în centrul atenției pentru că susține cu adevărat efortul Europei de a sta pe propriile picioare. Cum arată Uniunea Europeană, mult mai independentă când vine vorba de apărare, prin ochii Franței?

Nicolas Warnery: L-a cunoscut pe președintele Trump din primul mandat al acestuia, pentru că, chiar dacă este tânăr, președintele Macron este un om de stat destul de experimentat. Acum are opt ani de experiență în aceeași poziție. Așa că probabil a simțit că este important să fii rapid și să fii în legătură, în contact strâns cu președintele Trump, ca să vadă care ar putea fi influența europeană asupra inițiativelor americane, diverse inițiative, în special în Ucraina, desigur. Și de aceea a călătorit, de aceea l-a sunat de mai multe ori. Și, în același timp, alături de colegii europeni a vrut să promoveze vechile noastre idei, de fapt, cu privire la apărarea europeană. Asta înseamnă că am crezut întotdeauna că trebuie să ascultăm cu atenție mesajul american, care ne spunea: "trebuie să vă măriți efortul, în principal efortul financiar, dar și efortul uman, trimiterea de trupe etc. eforturi militare și trebuie să deveniți adulți", dacă pot spune așa, nu au folosit acest cuvânt, este modul meu de a o spune. Dar am luat foarte în serios mesajul american.

Cred că unii dintre noi, nu mă refer la președinte, vorbesc despre mine, am fost destul de șocați de felul în care a început și de modul în care unele poziții au fost prezentate, fie pe rețelele de socializare, fie la televizor, dar venite direct de la Casa Albă etc. Dar am luat-o foarte în serios și credem că este și o oportunitate să fim din nou mai puternici, mai uniți și să facem față noii realități, care este că americanii au alte priorități. Ei ne spun foarte clar, trebuie să acceptăm acest lucru, să înfruntăm adevărul, să-i ascultăm și să fim uniți, puternici și să facem față provocării păcii din Ucraina. Toată lumea vorbește despre pace.

Suntem pentru pace, desigur, dar pentru pace durabilă, o pace garantată de garanții de securitate. Aceasta este lupta principală a președintelui, a Franței și a noastră, de fapt, a tuturor.

Toate aceste întâlniri la Paris, la Londra, liderii care călătoresc la Washington, întâlnirea de la Bruxelles, întâlnirea de la Paris cu șefii de stat major și următoarele întâlniri care vor avea loc în următoarele zile și săptămâni. Suntem concentrați pe această prioritate, trebuie să oferim garanții de securitate Ucrainei și atunci vom fi cu toții mai în siguranță și vom construi, în același timp, securitatea noastră comună de apărare în formatul NATO.

Diplomaţie clasică sau certuri în public

Cristina Cileacu: Vom vorbi despre toate aceste lucruri pe care le-ați menționat, dar am o curiozitate cu privire la cum puteți compara diplomația franceză, am văzut că președintele Macron este fermecător, mai ales că vorbește pe limba lui Donald Trump şi diplomaţia americană. Le puteți compara?

Nicolas Warnery: Principala diferență, dar asta este de mult timp, este că americanii schimbă mulți diplomați și multe locuri de muncă de rang înalt, să zicem, în Departamentul de Stat când vine o nouă administrație. Deci, în zilele noastre, cu această administrație, această administrație Trump 2, sunt o mulțime de nou-veniți, ceea ce este normal, și mulți oameni care provin din afara diplomației, din afara afacerilor externe, vin din zona afacerilor, în principal, sunt strâns legați de președintele Trump și sunt trimiși ca trimis special sau negociatori speciali în diverse zone. Uneori acoperă două regiuni mari, de exemplu, Orientul Mijlociu și Ucraina etc. Și deci este un fel de mod diferit de negociere, desigur. Și a doua diferență principală, probabil, vreau să spun, evident, este utilizarea media.

Vreau să spun că multe lucruri, în diplomația tradițională, se întâmplă în spatele ușilor închise. Toată lumea știe că este o întâlnire, nu este un secret, nu este un complot, dar apoi oamenii ies din încăpere și comunică, fac declarații sau conferințe de presă comune. Dar să arăți o întâlnire, una importantă, direct la televizor, aceasta este o metodă cu totul nouă, desigur, și am putut vedea, acum câteva zile, că nu ajunge întotdeauna la un rezultat bun și că nimeni nu a câştigat... din ceea ce am văzut la televizor acum câteva zile în Biroul Oval, cred. Așa că sper că în următoarele zile, săptămâni, luni, vom reveni la metode mai clasice de lucru, pentru că este mai ușor să spui lucruri fără o cameră video în față, decât în fața unei camere. Îmi pare rău că spun asta în fața unei camera, dar este evident.

Cererea SUA pentru aliaţii NATO

Cristina Cileacu: Despre asta a fost întrebarea mea, așa că mi-ați dat un răspuns. Statele Unite nu vor părăsi NATO, dar, pe de altă parte, doresc mai multe cheltuieli din partea Aliaților. Cum va face Franța față acestei situații?

Nicolas Warnery: Am luat în considerare de mult timp acest mesaj. Depunem mult efort în propria noastră apărare, în industria noastră de armament, credem că face parte din ea, chiar și americanii nu menționează întotdeauna această parte a apărării. Este o parte din ea. Ca să fii autonom, mai puternic, trebuie să plătești mai mult, trebuie să ai mai mulți soldați și trebuie să obții uneori și propriul armament, propriile materiale.

Așa că am construit de mult timp apărarea noastră industrială și încercăm să facem o industrie a apărării europene, adică să avem proiecte comune, să producem armament în alte țări, să avem licențe comune și să ne cumpărăm reciproc echipamentele fabricate aici în Europa, nu să luptăm împotriva americanilor, doar să fim autonomi, să fim pregătiți să ne confruntăm cu propriile responsabilități. Aceasta a fost întotdeauna problema.

În ceea ce privește Franța, tocmai din cauza sumei mari pe care am pus-o în descurajarea nucleară, desigur că nu am avut până acum la fel de mulți bani să investim în armamentul clasic și convențional, dar vom crește și această parte a efortului în lunile următoare. Am început deja, de fapt. Ministrul a fost foarte clar. El a cerut industriei de armament franceze să-și mărească producția și să crească rapiditatea cu care poate furniza echipamente, muniții, multe, multe echipamente de fapt, tancuri, avioane Rafale. Deci, în toate domeniile de responsabilitate încercăm să ne mărim efortul.

Europa are un plan pentru apărare

Cristina Cileacu: Și cum se potrivește, în toată această imagine de ansamblu, planul ReArm Europe propus de Comisia Europeană prin vocea Ursulei von der Leyen?

Nicolas Warnery: Face parte din aceasta şi suntem foarte bucuroşi că, Comisia îşi asumă o cifră (n.r. de investiții) destul de mare şi că şefa Comisiei are responsabilitatea să comunice în acest sens, să exprime opinii, pentru că trebuie să fie un efort comun. Și dacă liderii pot vorbi în numele grupului din când în când, este mai bine ca şi instituţiile europene să vorbească de asemenea. Deci, planul nostru face parte din asta, desigur.

Cristina Cileacu: Cum va evolua acest plan din punctul dvs de vedere? Pentru că, pe de o parte, trebuie să creștem cheltuielile NATO. Pe de altă parte, trebuie să dezvoltăm industria în Europa. Toți acești bani vor veni de unde?

Nicolas Warnery: Cred că banii europeni vor veni din Europa. Desigur, acest lucru este clar. Asta înseamnă că trebuie să depunem eforturi. Toți liderii noștri din toate țările noastre încearcă să explice opiniei publice că efortul este pentru acum, așa cum a spus președintele Macron, beneficiile păcii s-au încheiat. Asta nu înseamnă că pacea s-a terminat, ci luxul de a crede că vom trăi toată viața în pace, că nu mai există război, asta s-a terminat. În fosta Iugoslavie a fost un război foarte, foarte dificil în urmă cu câțiva ani, iar acum este în Ucraina. Deci războiul este acolo, încă acolo, chiar și în Europa, pe continentul nostru. Deci trebuie să acceptăm asta și trebuie să ne confruntăm din nou cu responsabilitățile noastre. Și totuși războiul continuă. Sper că se va întâmpla ceva, încetarea focului, procesul de pace etc. Cu toții sperăm asta. Dar în prezent, încă este război, un război foarte dur. Deci trebuie să trăim în această realitate, să o acceptăm și să trăim în ea și să facem toate eforturile necesare.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.