Tabăra susținătorilor opțiunii „nu” a câștigat referendumul din Islanda privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit datelor finale citate de televiziunea publică islandeză și Reuters.
Rezultatele finale: victorie pentru tabăra NU
Rezultatul final al referendumuli din Islanda privind negocierile de aderare la UE: 52,8% dintre votanți au spus „nu” demarării unui astfel de demers. Ultimul sondaj privind scrutinul arăta o majoritate mai mică de atât celor care se opun, iar cele dinainte chiar sugera o majoritate de câteva procente a taberei pro-UE.
105.399 (47,2%) au votat „da”, în timp ce 118.040 (52,8%) au votat „nu”.
Au fost exprimate în total 225.031 de voturi, ceea ce a dus la o rată de participare la vot de 82,5%. Aceasta este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la orice alegeri din Islanda de la alegerile parlamentare din aprilie 2009, când a fost de 85,1%.
UPDATE 11:50
Încă sunt așteptate rezultatele finale din circumscripția Sud-Vest. Tamar Klara Lipka Þormarsdóttir, președinta Comisiei Electorale Centrale, afirmă că se preconizează publicarea rezultatelor finale în jurul orei 9:15 (12:15 în România)
Motivul întârzierilor este faptul că rezultatele din municipalitatea Kópavogur nu s-au potrivit, motiv pentru care a fost necesară renumărarea voturilor.
UPDATE 10:23
Câte rezultate mai sunt așteptate
Scorul este acum de 52,5% (99.037 voturi) pentru tabăra „nu” față de 47,5% (89.459 voturi) al taberei pro-europene.
Mai sunt de primit doar datele din circumscripția sud-vest, unde rezultatele preliminare sunt de 51,5% „nei” și 48,5% „ja”.
„Ar fi nevoie de o schimbare incredibil de mare a rezultatelor finale pentru ca tabăra susținătorilor să preia conducerea”, spune site-ul televiziunii naționale.
„Diferența este de 9.578 de voturi. Se poate presupune că mai rămân de numărat aproximativ 32.000 de voturi în circumscripția Sud-Vest. Dacă aceasta este situația, tabăra „da” ar avea nevoie de aproximativ 65% din aceste voturi pentru a prelua conducerea. Aceasta ar însemna că tabăra „da” ar obține aproape 57 % din voturile din circumscripție, odată ce toate voturile vor fi incluse.Așadar, este aproape imposibil”, explică RUV.
UPDATE 09:24
Scorul taberei „nu” („nei”) a urcat la 51,8% (91.965 de voturi), iar cel al „da” ( „já”) a coborât la 48,2% (85.524 de voturi), arată ultimele date electorale.
„Se pare că islandezii au respins ideea de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, spune televiziunea națională RUV din Islanda.
UPDATE 08:44
Tabăra „nu” și-a consolidat avansul și are 50,9% dintre voturi, potrivit ultimelor date de la numărătoarea voturilor.
Scorul de la acest moment: „da” – 80.741 de voturi, „nu” – 83.539 de voturi
De precizat că s-a încheiat centralizarea voturilor în capitala Reykjavík unde tabăra „da” a câștigat clar (cu 57,5% în circumscripția Nord și 54,5% în circumscripția Sud). Voturile rămase de numărat sunt mai ales în circumscripții considerate predominant eurosceptice.
Tabăra pro-europeană părea câștigătoare după primele date
Anterior, pe baza primelor 152.000 de voturi numărate dintr-un total de 270.000 de voturi valide, scorul era de 50,1% voturi împotriva propunerii guvernului de a relua negocierile, în timp ce 49,9% erau în favoarea acesteia.
Inițial, după ce fuseseră numărate primele 87.000 de voturi, tabăra „da” avea 51,2%, iar cea „nu” 48,8%.
Votarea s-a încheiat sâmbătă la ora 22:00 (duminică ora 01:00 în România), marcând începutul unei operațiuni complexe de transportare a buletinelor de vot din orașe și secțiile de votare rurale cu avionul, barca sau mașina.
Vineri, un sondaj Gallup sugera că o mică majoritate se opune propunerii guvernului de a redeschide negocierile, o ușoară schimbare față de sondajele anterioare, care arătau un avantaj de câteva procente pentru susținătorii reluării discuțiilor.
Premierul Kristrun: „Am așteptat ani de zile să putem vota”
Susținătorii campaniei „Da”, care sprijină negocierile, afirmă că aderarea la Uniune ar putea reduce ratele ridicate ale dobânzilor și ar oferi mai multă siguranță într-o lume destabilizată de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump cu privire la o altă insulă arctică, Groenlanda.
Susținătorii opțiunii „Nu” susțin că aderarea la UE ar pune în pericol suveranitatea insulei și pescuitul.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea privind locul Islandei în lume, a declarat premierul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitală, sâmbătă, scrie hotnews.ro
„Este o zi mare, am așteptat ani de zile să putem vota”, a declarat Frostadottir, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Întrebarea e veche cu o nouă urgență
Un vot favorabil ar deschide calea către discuții cu Bruxelles. Islanda ar trebui să organizeze un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, privind aderarea la UE.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei financiare care a lovit economia mică și vulnerabilă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt negocierilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și taxele de import impuse de SUA, au conferit un caracter de urgență unei chestiuni pe care islandezii o dezbat cu intermitență de zeci de ani.
Iwo Egill Macuga Arnasson, un student în vârstă de 19 ani care și-a exprimat votul sâmbătă la Reykjavik, a declarat că a votat în favoarea negocierilor.
„Cred că acest lucru îmi va influența foarte mult viața, indiferent dacă vom adera sau nu la Uniunea Europeană”, a declarat el pentru Reuters.
Dobânzi, pescuit și costul vieții
Dezbaterea din Islanda s-a concentrat mai mult pe ratele dobânzilor, drepturile de pescuit și costul vieții decât pe securitate.
Islanda s-a confruntat cu o inflație constant mare și cu rate ale dobânzilor care au făcut costisitoare creditele ipotecare. Susținătorii votului „da” au afirmat că aderarea la UE și, eventual, adoptarea monedei euro ar putea aduce o ușurare a situației. Rata dobânzii băncii centrale a Islandei este de 8%, comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană.
„Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a declarat economistul-șef Vilhjalmur Hilmarsson de la Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din Islanda.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care a condus campania pentru „nu”, a susținut că argumentele economice sunt exagerate.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Ragnhildur Skarphedinsdottir, o alegătoare în vârstă de 70 de ani, a declarat că Islanda se descurcă bine pe cont propriu și că ea va vota „nu”.
„Rămânând independenți așa cum suntem, privim cu optimism spre viitor”, a spus ea înainte de a-și exprima votul la Reykjavik.
Pescuitul a fost o temă majoră
Conform normelor UE, cotele de pescuit se bazează, printre alți factori, pe cum s-a făcut acesta în trecut. Unii oficiali au susținut că Islanda și-ar păstra astfel controlul asupra apelor sale, întrucât nicio țară din UE nu a mai pescuit acolo de zeci de ani.
Hafsteinsdottir susține contrariul. „Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni privind o anumită flexibilitate, mai ales la început, dar știm că aceasta nu va fi permanentă.”
O notă a Ministerului Afacerilor Externe estimează că negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, în cazul în care votul de sâmbătă va fi în favoarea reluării negocierilor.