Dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a fost primul preşedinte al României, începând cu 28 martie 1974, după ce Marea Adunare Naţională (Parlamentul, n.r.) a instituit funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România şi l-a votat în unanimitate. Ceremonia s-a desfăşurat la sediul Ministerului Apărării, culminând cu înmânarea, de către Ştefan Voitec, a „sceptrului prezidenţial”, ca un însemn al unei puteri dictatoriale absolute. Revoluţionarii din decembrie 1989 i-au cerut, mai întâi la Timişoara, demisia lui Nicolae Ceauşescu, însă acesta a refuzat să predea puterea.

Primul preşedinte al României postdecembriste, Ion Iliescu, a condus România în primii şase ani de după Revoluţie şi, în ciuda turbulenţelor sociale din anii ’90, a reuşit să câştige un nou mandat în anul 2000.

Emil Constantinescu a ocupat funcția de președinte al României în perioada 1996-2000, alegerea sa marcând prima alternanță democratică la putere după căderea regimului comunist în 1989. La finalul mandatului, Constantinescu a decis să nu mai candideze, pe fondul frustrării față de ritmul lent al reformelor și al rezistenței sistemului la schimbare.

Traian Băsescu a fost suspendat de două ori din funcţia de preşedinte, în aprilie 2007 şi în iulie 2012, şi a revenit la Cotroceni de fiecare dată. Preşedinţi interimari ai României, în perioada în care Băsescu era suspendat, au fost Nicolae Văcăroiu şi Crin Antonescu.

Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, învingându-l în turul al doilea pe Victor Ponta, pe atunci premierul în funcție, iar cinci ani mai târziu, pe Viorica Dăncilă. El este singurul preşedinte al României care a renunţat la funcţie, însă după expirarea celui de-al doilea mandat, prelungit prin decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut.