Kremlinul a declarat miercuri că trebuie să fie informat mai întâi de Statele Unite cu privire la rezultatul discuțiilor americano-ucrainene din Arabia Saudită înainte de a comenta dacă o încetare a focului propusă este acceptabilă pentru Rusia.

Reacția oficială a venit după ce Ucraina a acceptat marți o propunere a SUA privind o încetare a focului provizorie de 30 de zile, ca prim pas spre o pace durabilă.

De asemenea, Statele Unite au convenit să reia ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, după ce le-au suspendat anterior.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri reporterilor că Rusia așteaptă o informare de la Washington. El nu a exclus posibilitatea unei convorbiri telefonice între președinții Vladimir Putin și Donald Trump, despre care a spus că ar putea fi organizată foarte rapid, dacă este necesar.

Puțin probabil ca Putin să accepte propunerea SUA

Surse ruse au spus miercuri pentru Reuters că este puțin probabil ca președintele Vladimir Putin să accepte propunerea SUA de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, deoarece acest acord ar trebui să ia în considerare progresele Rusiei pe câmpul de luptă și să răspundă preocupărilor Moscovei.

O sursă rusă de rang înalt a declarat anterior pentru Reuters că Rusia este cea care ar trebui să stabilească termenii oricărei încetări a focului și să obțină garanții.

„Este dificil pentru Putin să fie de acord cu acest lucru în forma sa actuală”, a declarat pentru Reuters sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității situației. „Putin are o poziție puternică deoarece Rusia avansează”, a mai spus interlocutorul Reuters.

Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, iar trupele sale exercită presiuni asupra regiunii estice Donețk.

Ce vrea Rusia

Trump a declarat de mai multe ori că dorește o încetare rapidă a luptelor în Ucraina. Președintele a sugerat că Ucraina ar putea recâștiga o parte din teritoriile ocupate de Rusia și, de asemenea, a susținut că Putin este gata să accepte desfășurarea unei forțe europene de menținere a păcii.

În declarațiile făcute în iunie în fața diplomaților ruși, Putin a indicat că va solicita recunoașterea internațională a revendicărilor Moscovei cu privire la teritoriul ucrainean anexat, care include zone ce nu se află sub controlul forțelor Moscovei.

Încă de la începutul invaziei, Putin a declarat de asemenea că dorește „demilitarizarea” Ucrainei, ceea ce implică o reducere drastică a armatei Kievului. Acesta va fi probabil un alt punct de dezacord, deoarece o armată dotată și echipată corespunzător este esențială pentru garantarea securității Ucrainei, au declarat mai mulți oficiali europeni.

Putin a insistat de asemenea ca Ucraina să se angajeze oficial la neutralitate și să își abandoneze candidatura pentru aderarea la NATO.

De asemenea, Rusia a relansat recent ideea de a readuce NATO la statutul din 1997 – înainte ca Polonia, România și alte câteva țări est-europene să adere – într-un semn că abordarea lui Trump a încurajat Kremlinul.

Iar săptămâna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova se opune „categoric” oricărui acord care permite trupelor europene să acționeze ca forțe de menținere a păcii în Ucraina.

„Nu vedem niciun loc pentru compromis”, a declarat Lavrov la Moscova.