Acordul de parteneriat în domeniul securităţii semnat între Moldova şi UE are drept scop atragerea în continuare a Chişinăului în NATO şi militarizarea ţării, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing de presă în care a alocat din nou un spaţiu larg criticilor şi ameninţărilor voalate la adresa conducerii proeuropene a Republicii Moldova.

Republica Moldova, care speră să adere la UE până în 2030, a semnat marţi un parteneriat de securitate şi apărare cu Uniunea Europeană, fiind prima ţară care încheie un astfel de acord cu blocul comunitar. Premierul moldovean Dorin Recean a declarat că aderarea la UE ar fi cel mai bun "mecanism de asigurare a păcii şi stabilităţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. Până atunci, semnarea Parteneriatului UE-Moldova în domeniul securităţii şi apărării este un pas înainte, sporind pacea, securitatea şi prosperitatea noastră", a menţionat el.

În martie, preşedinta Maia Sandu a semnat un acord de cooperare în domeniul apărării cu Franţa, avertizând că Rusia îşi reînnoieşte eforturile de destabilizare a Republicii Moldova şi că, dacă preşedintele Vladimir Putin nu va fi oprit în Ucraina, va continua acapararea de teritorii.

"SE ÎNCHEIE TRAGIC"

"Noi înţelegem şi cunoaştem faptul că Uniunea Europeană s-a transformat de mult timp într-o anexă a NATO", a comentat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Şi nu există niciun dubiu, ţinând cont de toţi aceşti factori, că semnarea acordului menţionat are de fapt ca scop continuarea, am putea spune, a unei astfel de apropieri a Moldovei de alianţă şi militarizarea republicii. Şi, de asemenea, bineînţeles, erodarea statutului său de neutralitate, care, vă reamintesc, a fost statuat în Constituţie", a spus Zaharova, citată de agenţia oficială rusă TASS.

Potrivit oficialului rus, detaliile acordului nu au fost încă evaluate, dar "asistenţa occidentală, care se bazează pe secole de experienţă colonială, nu a adus niciodată celor care primesc acest ajutor, nici prosperitate, nici stabilitate, nici securitate", a punctat Zaharova. "În general, totul s-a încheiat, de regulă, tragic", a adăugat ea.

„Sunt sigură că, într-o măsură deplină, (acest lucru) se aplică, din păcate, şi la Moldova. Dar observ că cetăţenii moldoveni, oameni din diferite grupuri naţionale şi etno-culturale opun rezistenţă activă, împiedicând ca această crimă blasfemiatoare să fie comisă împotriva lor", a afirmat dramatic purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

"TÂRÂREA MOLDOVEI ÎN UE NU ESTE NECESARĂ PENTRU LOCUITORII EUROPEI"

Târârea Moldovei şi Ucrainei în Uniunea Europeană are un caracter artificial şi ostentativ şi nu este necesară pentru locuitorii Europei, a mai spus Zaharova în briefingul de presă.

"Planurile tupeiste ale conducerii UE de extindere a frontierelor sunt cu bună-ştiinţă de natură artificială, sunt realizate contrar criteriilor de preaderare stabilite, slăbind astfel în mod semnificativ poziţiile politice, economice ale UE într-o lume multipolară", a evaluat ea.

Zaharova a subliniat că nu este vorba despre aderarea acestor ţări la UE. "Este vorba de dizolvarea acestor ţări în comunităţi NATO-centrice sau direct în volane NATO", a spus diplomatul rus.  "Sunt condiţii umilitoare care sunt puse ţărilor, inclusiv în contextul schimbării vieţii lor interne, (...) pentru a fi puse pe raftul care le este atribuit de aceşti ideologi occidentali. Toate acestea sunt făcute pentru a folosi în mod liber resursele acestor ţări, în interesul ţărilor din Occidentul colectiv", şi-a continuat Zaharova tezele propagandistice.

Liderii UE au decis, la summitul de la Bruxelles din 14-15 decembrie 2023, să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

ZAHAROVA DENUNŢĂ "DEMOCRAŢIA HIBRIDĂ" DE LA CHIŞINĂU

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a nu a ratat ocazia să critice conducerea proeuropeană de la Chişinău - aşa cum procedează regulat briefingurile sale de presă de la invazia din Ucraina - acuzând-o că obligă în mod nedemocratic populaţia să îmbrăţişeze cauza UE. Ea susţine că locuitorii din Moldova definesc regimul preşedintei Maia Sandu drept "impunerea unei democraţii hibride".

În sprijinul acestei teze, Zaharova susţine că a fost schimbată formularea întrebării pentru referendumul din toamnă privind aderarea la UE, din cauza eşecului aparent al eforturilor proeuropene ale actualei preşedinte Maia Sandu. Ideea integrării europene, susţine Zaharova, se bucură de tot mai puţină susţinere din partea oamenilor.

"Ei nu sunt împotriva democraţiei, ei văd că aceasta nu are nimic de-a face cu democraţia", a subliniat ea. "Observând toate acestea, autorităţile au schimbat la 16 mai formularea întrebării propuse pentru referendumul privind integrarea europeană. Dacă anterior aceasta era specifică şi era formulată astfel: "Sunteţi în favoarea aderării Republicii Moldova la UE?", acum formularea este mai mult decât ambiguă: "Susţineţi modificarea Constituţiei pentru ca Moldova să adere la UE?". Potrivit estimărilor experţilor moldoveni, conducerea Republicii Moldova a consfinţit de fapt eşecul campaniei în favoarea aşa-numitului său proiect de integrare europeană, plătit de Occident", a declarat reprezentanta Ministerului rus de Externe. Ea a adăugat că, pentru nişte bonusuri dubioase, Moldovei şi poporului său "li s-a propus să renunţe la ei înşişi, la limba lor, iar acum ei spun că nu există o astfel de naţionalitate".

ZAHAROVA: ÎNCERCĂRILE DE A ATRAGE ŢĂRILE NEUTRE ÎN NATO NU VOR DUCE LA CONSOLIDAREA SECURITĂŢII

Moscova pare să fi fost deranjată şi de declaraţiile făcute recent de ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, care a spus la o conferinţă că ţările neutre care se bucură de protecţia NATO ar trebui să ia în considerare aderarea.

 "Considerăm că astfel de intenţii reprezintă încă o confirmare a dorinţei autorităţilor britanice de a folosi NATO ca instrument pentru a-şi consolida propria influenţă în regiunea europeană, contribuind în acelaşi timp la continuarea militarizării acesteia", a comentat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Încercările de a atrage ţările neutre în Alianţa Nord-Atlantică nu vor duce la consolidarea securităţii, a avertizat Zaharova.

"Extinderea cooperării şi aprofundarea relaţiilor NATO cu Austria, Irlanda, Malta, Elveţia continuă, o parte dintre aceste ţări continuând să insiste în spaţiul public că rămân totuşi neutre şi că păstrează beneficiile acestui statut. În acelaşi timp, înţelegem foarte bine ce procese au loc acolo", a spus ea. "Suntem convinşi că acest lucru nu duce în niciun caz la întărirea elementelor care au mai rămas din fostul concept de securitate europeană, totul este exact invers", a adăugat Zaharova.

"Este, bineînţeles, alarmant faptul că se presupune că sporirea în continuare a potenţialului alianţei ar trebui să fie realizată prin atragerea statelor europene neutre în orbita sa. Literalmente sub ochii noştri, Finlanda şi Suedia au abandonat politica lor de lungă durată de neutralitate şi de neaderare la alianţele militare", a rezumat Zaharova o realitate determinată chiar de Moscova prin invazia sa asupra Ucrainei.