Aceasta descoperire constituie prima dovada directa a existentei gaurilor negre de masa intermediara (de 100 pana la 100.000 de ori mai mari decat masa Soarelui) si ar putea explica una dintre enigmele cosmologiei: formarea gaurilor negre supermasive, aflate in centrul anumitor galaxii, inclusiv in centrul Caii Lactee.

"Este o usa care se deschide spre un nou peisaj cosmic!", a declarat intr-o conferinta de presa Stavros Katsanevas, directorul proiectului Virgo, unul dintre cele doua detectoare de unde gravitationale care au captat semnalele emise de aceasta gaura neagra.

Obiectul cosmic misterios, descris in Physical Review Letters si Astrophysical Journal Letters de o echipa internationala compusa din peste 1.500 de oameni de stiinta, a primit numele "GW190521". Provenit cel mai probabil din fuziunea dintre doua gauri negre, el are o masa de 142 de ori mai mare decat cea a Soarelui si reprezinta cea mai masiva gaura neagra detectata vreodata prin intermediul undelor gravitationale.

Prezise de Albert Einstein in 1915 in teoria relativitatii generale si observate in mod direct un secol mai tarziu, undele gravitationale sunt fluctuatii infime ale curburii spatiu-timp, asemanatoare oscilatiilor apei la suprafata unui iaz. Ele se nasc sub efectul unor fenomene cosmice violente, precum fuziunea dintre doua gauri negre, un proces care emite o cantitate de energie fenomenala.

Unda gravitationala emisa de GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Terra: aceasta este cea mai indepartata gaura neagra si, deci, cea mai veche, descoperita vreodata de cercetatori.

Semnalul a fost inregistrat in mai 2019 de instrumentul american Ligo si de cel european Virgo, care au realizat "cea mai mare captura" de dupa primele lor descoperiri din 2015 si 2017, au detaliat specialistii de la Centrul National de Cercetari Stiintifice (CNRS) din Franta. Mai multi cercetatori de la CNRS au participat la realizarea celor doua studii publicate miercuri.

Sursa: Agerpres.ro