Noul dezastru natural va veni din cer, iar potrivit unei cercetari, acesta se va forma iarna in Oceanul Pacific, in apropiere de Hawaii. Nimeni nu cunoaste cu exactitate cand va lovi coasta de vest a Statelor Unite, dar curentii atmosferici vor redirectiona un „brat” de vapori de apa din intinderea vasta a aerului tropical din jurul ecuatorului inspre tarmul american. 

Aceasta pacla de vapori va fi enorma, lata de sute de kilometri si lunga de 2.000 de kilometri, si va dezlantui vanturi feroce. Va aduce cu sine asa de multa apa ca, daca ar fi in intregime in forma lichida, volumul ei ar fi de 26 de ori mai mare decat cantitatea de apa pe care raul Mississippi o varsa in Golful Mexic in orice moment.

Cand aceasta torpila de umiditate va ajunge in California, se va ciocni de munti si va fi fortata sa se ridice in atmosfera. Incarcatura sa de vapori se va raci si va provoca valuri de ploi si ninsori care vor dura multe saptamani.

In secolele trecute, lungi perioade de ploi si furtuni puternice au afectat coasta americana de la Oceanul Pacific si au facut ravagii. Din cauza schimbarilor climatice, aceasta calamitate va fi mai mare decat orice alt dezastru din timpurile noastre.

 Ploile torentiale vor inunda orasele americane, iar impreuna cu ninsorile provocate de aceasta super-furtuna, vor testa rezistenta barajelor artificiale din regiunea Central Valley, una dintre cele mai productive zone agricole din lume. 

Intre timp, un alt filament de aer umed se va forma deasupra Pacificului si va porni spre California. Si apoi va mai veni unul. Si inca unul. Dupa o luna, aproape 40 de centimetri de precipitatie vor fi cazut, in medie, in toata California. 

Comunitatile americane vor fi prea ravasite ca sa se mai relocheze. Nici o industrie nu va ramane neafectata

Comunitatile vor fi atat de ravasite ca nu vor mai putea sa se relocheze. Niciun sector industrial al statului, de la tehnologie la Hollywood si de la agricultura la petrol, nu va ramane neafectat. 

Iminenta super-furtuna, sau mai exact o succesiune rapida de rauri atmosferice, va fi testul suprem si provocarea cea mai mare pentru barajele, digurile si podurile din California care au fost construite pentru a stapani natura.

 Intr-un stat in care lipsa surselor de apa este o realitate cu care californienii s-au confruntat de mult timp, incalzirea globala nu va inrautati doar secetele si incendiile.

Din cauza ca aerul mai cald poate retine mai multa umezeala, raurile atmosferice pot cara un volum mai mare de precipitatii. Standardele de proiectare a infrastructurii, hartile care expun riscul izbucnirii unui dezastru natural si planurile in caz de urgenta care au protejat California de inundatii in trecut ar putea fi in curand depasite.

 Pe masura ce oamenii ard tot mai multi combustibili fosili si planeta continua se se incalzeasca, sansele ca statul american sa se confrunte intr-un an cu o super-furtuna care va dura o luna de zile si va afecta intreg teritoriul Californiei au crescut la 2%, potrivit unui nou studiu publicat vineri. 

In urmatoarele decenii, daca temperatura globala medie va creste cu inca 1 grad Celsius, dupa cum se preconizeaza in acest moment, probabilitatea va creste la peste 3%. In acelasi timp, riscul formarii unor super-furtuni care sunt inca si mai rare, dar mai puternice, va creste si el.

„Super-furtunile”, fenomene care se vor manifesta o data la 30 de ani

 Probele geologice arata ca vestul Americii a fost lovit de inundatii cataclismice de mai multe ori in ultimul mileniu. Potrivit studiului, furtunile puternice care nu se repetau de obicei intr-o viata de om se apropie cu rapiditate de momentul in care se vor manifesta o data la 30 de ani. 

„Am fost norocosi sa evitam [o super-furtuna] in secolul al XX-lea”, a spus Daniel L. Swain, un cercetator al climei de la Universitatea din California, Los Angeles. „As fi foarte surprins daca o vom evita in secolul al XXI-lea”. 

Spre deosebire de un cutremur urias, celalalt mare dezastru natural care ameninta California, o super-furtuna nu va aparea din senin. Meteorologii pot acum sa prevada cand un rau atmosferic se va abate asupra coastei de vest cu o saptamana inainte sa se produca, cu toate ca nu vor stii exact unde va lovi si cat de intens va fi.

Ultima data cand agentiile guvernamentale au studiat posibilitatea aparitiei unui presupus potop in California, acum mai bine de zece ani, au estimat ca acesta va provoca pagube de 725 de miliarde de dolari, adica de trei ori mai mari decat cele survenite in urma unui cutremur major si de cinci ori mai mari decat cele provocate de uraganul Katrina, care a lasat statul New Orleans sub ape timp de mai multe saptamani in 2005.