„Nu avem de ales decât să sfidăm această decizie. Îl voi invita” pe Netanyahu “să vină în Ungaria, unde îl pot asigura că hotărârea CPI nu va avea niciun efect”, a declarat el într-un interviu la radioul de stat.

Cu o zi în urmă, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a şefului militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”.

„Aceasta nu este o decizie politică. Este o decizie a unei instanţe, a unei curţi de justiţie, a unei curţi internaţionale de justiţie. Iar decizia instanţei trebuie respectată şi pusă în aplicare”, a declarat Borrell la o conferinţă de presă la Amman, alături de omologul său iordanian, Ayman Safadi.

CPI a emis joi mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant „pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin între 8 octombrie 2023 şi 20 mai 2024”.

De asemenea, a emis un mandat de arestare pentru Mohammed Deif, şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, „pentru presupuse crime împotriva umanităţii şi crime de război comise pe teritoriul statului Israel şi al statului Palestina cel puţin la 7 octombrie 2023”, data atacului fără precedent al Hamas asupra Israelului dinspre Fâşia Gaza, care a declanşat războiul în desfăşurare.

Decizia CPI restricţionează teoretic deplasările lui Benjamin Netanyahu, deoarece oricare dintre cele 124 de state membre ale Curţii ar fi obligat să îl aresteze pe teritoriul său.