Sursele consultate de Reuters consideră că armata germană va rămâne în dificultate timp de ani de zile, în special din cauza lipsei apărării aeriene, artileriei și soldaților, chiar dacă un nou guvern ar crește cheltuielile pentru apărare după alegerile parlamentare care vor avea loc în 23 februarie.

„Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, aveam opt brigăzi la aproximativ 65% pregătire de luptă”, a declarat pentru Reuters colonelul Andre Wuestner, șeful Asociației Forțelor Armate Germane. El spune că trimiterea de arme, muniție și echipamente către Ucraina, precum și accelerarea exercițiilor proprii ale Germaniei, au afectat echipamentele disponibile.

„În ansamblu, acest lucru înseamnă că forțele terestre germane au ajuns la un nivel de pregătire de aproximativ 50%”, explică ofițerul.

Cancelarul Olaf Scholz a promis la doar 3 zile de la declanșarea războiului Rusiei să modernizeze armata germană, aflată într-o stare precară după decenii de subfinanțare.

Dar cel puțin 10 oficiali militari, parlamentari și experți în apărare spun acum pentru Reuters că, 3 ani mai târziu, angajamentul Germaniei de a furniza NATO două divizii – care de regulă au aproximativ 40.000 de soldați – se confruntă cu obstacole majore. Planul era ca acestea să fie mobilizate și echipate până în 2025, respectiv 2027.

Detaliile dezvăluite de surse, unele dintre ele vorbind sub protecția anonimatului deoarece discutau informații militare clasificate, subliniază poziția precară a Berlinului într-o Europă care se confruntă cu o nouă eră geopolitică sub președintele american Donald Trump.

Guvernul german a anunțat „Zeitenwende” la câteva zile de la începerea războiului din Ucraina

Germania, alături de Polonia, este însărcinată de NATO cu furnizarea celei mai mari părți a forțelor terestre care ar acționa ca prim răspuns în cazul unui atac rusesc pe flancul estic al alianței.

Sursele consultate de Reuters spun însă că promisiunea istorică a lui Scholz de a aduce un „Zeitenwende”, sau un punct de cotitură istoric, în abordarea Germaniei față de forțele sale armate nu a funcționat. Printre motivele invocate se numără lipsa unui simțământ al urgenței la Berlin, sistemul de achiziții militare disfuncțional al Germaniei și finanțele publice sub presiune după pandemia de COVID-19.

Berlinul nu a reușit să echipeze complet trupele pentru o divizie destinată NATO până la începutul acestui an și, oricum, nu are apărare aeriană pentru a le sprijini, afirmă sursele. Promisiunea pentru o divizie NATO până în 2027 este „de mult în afara posibilităților noastre”, a declarat una dintre sursele militare pentru Reuters.

Acea a doua divizie este echipată doar în proporție de aproximativ 20%, potrivit deputatului Ingo Gaedechens, un expert în apărare din comisia de buget a parlamentului german.

„Chiar dacă am comanda totul acum, nu am reuși să o echipăm la timp”, a subliniat Gaedechens, un membru al opoziției. Sondajele sugerează că partidul său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) condusă de Friedrich Merz, va câștiga alegerile parlamentare de pe 23 februarie.

Slăbiciunea Germaniei iese la iveală tocmai când președintele american Donald Trump pune presiuni asupra Europei să își asume o parte mai mare din povara propriei apărări, iar Washingtonul discută un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, ceea ce ar impune și mai multe cerințe asupra armatei germane dacă aceasta ar trebui să vegheze la respectarea unui armistițiu.

Trump a declarat miercuri că a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin despre începerea imediată a negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.

Bătăi de cap privind asigurarea finanțării pentru cheltuielile militare

Toate partidele tradiționale din Germania au promis să mențină cheltuielile militare la minimul necesar de 2% din PIB cerut de NATO. Însă Trump a cerut ca țările Alianței să își sporească aceste cheltuieli la 5% din PIB. Iar NATO ia în considerare ridicarea pragului la aproximativ 3%.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat luna trecută că cheltuieli militare de aproximativ 3% din PIB vor fi necesare pentru ca armata germană să fie pregătită de război, dar a subliniat că ținta de 5% propusă de Trump ar însemna mai mult de 40% din totalul cheltuielilor guvernamentale ale Germaniei.

Oricine va câștiga alegerile din Germania va trebui să facă față unor provocări uriașe după 2027, când fondul special de 100 de miliarde de euro pentru înarmare anunțat de Scholz în februarie 2022 va fi epuizat. Germania va avea nevoie de aproximativ 30 de miliarde de euro anual pentru a atinge ținta de 2%.

„Acum sunt doar probleme peste tot și nicio soluție”, spune deputatul Gaedechens.

Cel mai evident exemplu este cel care ține de apărarea aeriană, care „trebuie rezolvată cu cea mai mare urgență”, afirmă și Johann Wadephul, lider adjunct al grupului conservator CDU/CSU din parlament. Wadephul este un alt responsabil pentru problemele de apărare.

Experții în probleme militare spun că războiul din Ucraina a demonstrat importanța dronelor și artileriei. Armata germană este în urmă la ambele capitole.

În ceea ce privește dronele, „Bundeswehr (n.r. armata germană) nu are absolut nimic”, deplânge Wadephul. „Deci suntem practic cu mâinile goale”, mai spune acesta.

El a cerut standarde de achiziție mai flexibile și o creștere a cheltuielilor pentru apărare la 3% din PIB. Wadephul și CDU doresc, de asemenea, ca Germania să reintroducă serviciul militar obligatoriu, suspendat în 2011.

Scholz a arătat iar cu degetul spre „frâna de îndatorare”

Un purtător de cuvânt al cancelarului social-democrat Scholz nu a răspuns direct unei solicitări de comentarii privind afirmațiile potrivit cărora că „Zeitenwende” a eșuat, dar a făcut trimitere la declarații făcute de acesta mai devreme în cursul lunii februarie.

El afirma la momentul respectiv că dezbaterea națională din Germania despre cum trebuie finanțate cheltuielile suplimentare pentru apărare este „oarecum iritantă”. El a îndemnat totodată la un acord pentru relaxarea restricțiilor stricte ale Germaniei privind datoria sa publică, așa-zisa „frână de îndatorare”, pentru a acoperi cheltuielile înarmării.

Cancelarul a subliniat că Germania se confrunta deja cu un deficit de finanțare pentru nevoile sale și a adăugat că este „aproape înfricoșător că nu există nicio discuție despre cum vom plăti pentru asta”.

Ministerul Apărării de la Berlin a refuzat să comenteze pentru Reuters starea de pregătire a armatei, afirmând că aceste informații sunt clasificate. Însă un purtător de cuvânt al său a afirmat că, începând cu 1 ianuarie 2025, forțele terestre ale Germaniei au „furnizat o divizie pregătită de luptă, cu disponibilitate ridicată”, pentru a îndeplini misiuni NATO pe flancul estic.

Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că planul „Zeitenwende” anunțat de Scholz a avut un „impact semnificativ” asupra securității Germaniei și asupra forței alianței. Acesta a adăugat că mai sunt multe de făcut în privința creșterii cheltuielilor pentru apărare și că aceasta este una dintre cele mai importante priorități în momentul de față.

Politicienii germani au apăsat pe „butonul de amânare”

Analiștii militari și servicii de informații din mai multe țări membre ale NATO au avertizat că președintele rus Vladimir Putin își extinde forțele armate la 1,5 milioane de soldați, dorind ca Rusia să fie capabilă să lupte pe două fronturi diferite.

Colonelul Wuestner spune că Germania nu este singurul stat european care a reacționat lent la incursiunile militare ale Rusiei în Ucraina din 2014 încoace, dar că „noi, germanii, în special, am apăsat butonul de amânare”.

Un sondaj de opinie publicat în luna ianuarie de societatea de radiodifuziune germană ARD arată că apărarea ocupă poziția a treia în clasamentul problemelor pe care germanii le consideră cele mai presante pentru noul guvern. Primele două poziții sunt ocupate de imigrație și starea economiei.

În 2021, Germania a fost de acord să furnizeze NATO 10 brigăzi, unități de aproximativ 5.000 de soldați, până în 2030. În prezent, dispune de 8 pregătește a 9-a în Lituania, care ar urma să fie operațională din 2027.

În ceea ce privește divizia NATO a Germaniei, care trebuia să fie pregătită până anul acesta, ea nu este pe deplin operațională deoarece, după donațiile către Ucraina, îi lipsesc obuzierele de 155 mm, principalul său sistem de armament. O sursă din domeniul militar și una parlamentară au declarat pentru Reuters că armata germană a fost nevoită inclusiv să dezmembreze sisteme de artilerie pentru piese de schimb.

Armata germană are probleme atât cu personalul, cât și tehnica de luptă

Aproximativ 80 de obuziere avansate RCH 155, necesare pentru a doua divizie programată pentru 2027, nu au fost încă comandate.

Ambele divizii au nevoie și de aproximativ 200 de sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, precum blindatele antiaeriene Gepard, pentru a se proteja împotriva dronelor și avioanelor.

Pentru a economisi bani, Germania a dezafectat blindatele Gepard în 2012 și abia acum începe să le înlocuiască lent, primele livrări dintr-o comandă inițială de 19 sisteme „Skyranger” produse de Rheinmetall fiind așteptate în 2027 și 2028.

„Nu vom avea sistemele de apărare aeriană pentru divizia din 2025 funcționale înainte de 2029”, a avertizat una dintre sursele militare consultate de Reuters.

În perioada Războiului Rece, Germania aloca între 3% și 4,5% din PIB pentru apărare și menținea 500.000 de soldați și 800.000 de rezerviști. Acum însă, armata germană nu și-a atins obiectivul stabilit în 2018 de a ajunge la 203.000 de soldați și are în prezent un deficit de aproximativ 20.000 de militari activi.

De când serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2011, este nevoie și de mai mulți rezerviști. Guvernul lui Scholz a introdus în noiembrie o lege care obligă tinerii să completeze un chestionar privind disponibilitatea lor de a lupta, iar obiectivul Berlinului este să ajungă la 200.000 de rezerviști suplimentari.

Acest lucru ar permite Germaniei să-și extindă rapid trupele la aproximativ 460.000 în caz de război, aproape dublu față de ceea ce ar putea mobiliza în prezent.

„Câte brigăzi va trebui să furnizăm?”

„Având în vedere ratele de pierderi cu care calculăm [un război cu Rusia], Bundeswehr va fi epuizată în câteva luni”, a declarat pentru Reuters deputatul Roderich Kiesewetter, care a fost colonel în forțele armate germane înainte de a intra în politică din partea CDU. El nu a dorit să ofere mai multe detalii despre ratele calculate ale pierderilor de personal.

Wadephul, colegul său din CDU, afirmă că Germania are nevoie de o armată pregătită pentru luptă, cu aproximativ 250.000 de soldați și 500.000 de rezerviști.

Potrivit celor mai recente sondaje, cel mai probabil rezultat al alegerilor ar fi o coaliție între CDU și SPD, partidul social-democrat al actualului cancelar Olaf Scholz.

Partidele radicale mai mici, AfD și BSW, ar putea ocupa o treime din locurile din parlament. Deși ar rămâne în opoziție, numărul de mandate ar fi suficient pentru ca ele să poată încerca să împiedice un acord privind noi fonduri speciale pentru finanțarea unor investiții mai mari în forțele armate.

Iar pregătirea militară a Germaniei ar fi pusă la încercare dacă Trump va încheia un acord de pace cu Rusia care să implice Europa în furnizarea de trupe pentru a asigura respectarea unui armistițiu în Ucraina.

„Dacă ne uităm la lungimea frontului, câte brigăzi va trebui să furnizăm?”, întreabă retoric Joe Weingarten, deputat SPD specializat în probleme de apărare.

„Asta s-ar adăuga la toate celelalte”, a subliniat acesta.