În mai puțin de un deceniu, lidera partidului Frații Italiei, considerată odinioară o extremistă naționalistă, a fost aleasă prim-ministră a Italiei și s-a impus ca o figură importantă în Europa, una cu care Bruxelles-ul, și acum Washingtonul, pot discuta.

În vreme ce s-a deplasat spre centru, Giorgia Meloni – care și-a început cariera politică ca activistă în aripa de tineret a Mișcării Sociale Italiene neofasciste și l-a lăudat pe dictatorul Benito Mussolini ca fiind „un politician bun care a făcut tot ce a făcut pentru binele Italiei” – este totuși în fruntea unui val de politicieni care trage politica europeană spre extrema dreaptă.

De la alegerea sa în 2022, ea a luat decizii pe teme precum migrația și drepturile LGBTQ+ care ar fi atras odată condamnarea Bruxelles-ului.

În schimb, reacția liderilor UE a variat de la indiferență la aprobare, mulți acceptând-o pe Meloni ca reprezentantă acceptabilă a valului tot mai radical de politicieni din Europa și SUA.

Incapacitatea politicienilor convenționali de a contracara discursul ultranaționalist din ce în ce mai popular și dorința lor de a colabora cu Meloni pe scena europeană fac din prim-ministra italiană o politiciană puternică, într-un moment în care Europa nu are centriști puternici capabili să o înfrunte, scrie Politico.

Cum s-a impus Meloni

Meloni a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume atunci când a devenit prima femeie prim-ministru din Italia, însă puțini au anticipat că va rezista mult timp în funcție. Experții se așteptau ca luptele interne să divizeze inevitabil coaliția sa guvernamentală formată din partide de dreapta, iar la Bruxelles nu prea exista interes pentru ea.

După ani de zile în care au suportat măsurile lui Viktor Orbán, liderii UE nu au fost entuziasmați de sosirea unui lider care a făcut campanie pe tema „Dumnezeu, patrie și familie” și a format un guvern cu partide ce simpatizează cu președintele rus Vladimir Putin.

Dar în ultimii doi ani, Meloni și-a consolidat guvernul, unul dintre cele mai stabile care au existat în Italia postbelică. Deși țara are o datorie națională echivalentă cu 137% din produsul intern brut, previziunile economice nu sunt atât de grave încât să sperie investitorii străini atrași de mediul politic neobișnuit de liniștit.

Aparența lui Meloni, cultivată cu grijă și lipsită de prejudecăți, contribuie la imaginea de stabilitate, scrie Politico.

După ce președintele regiunii Campania, Vincenzo De Luca, s-a referit la prim-ministră ca la o „stronza” („cățea”) la un miting de campanie, Meloni s-a prezentat la un eveniment din regiune și l-a salutat pe politicianul din opoziție spunând: „Domnule președinte De Luca, eu sunt acea cățea, Meloni. Ce mai faceți?”

Clipul cu schimbul de replici dintre un De Luca vizibil neliniștit și o Meloni foarte calmă, care a devenit rapid viral în Italia, a întărit imaginea prim-ministrei.

Iar aparența de dominație nu este doar superficială. Niciun membru al coaliției sale nu îndrăznește să lanseze o provocare internă la adresa guvernării sale, iar opoziția iremediabil fracturată recunoaște deschis că nu o poate învinge.

Regres democratic

Stabilitatea guvernului italian a fost atât de surprinzătoare pentru observatorii din afara țării încât mulți nu au observat regresul democratic – în special în ceea ce privește libertatea de exprimare – care a avut loc de când Meloni a preluat funcția, scrie Politico.

Prim-ministra se folosește în mod constant de tribunale pentru a încerca să reducă la tăcere criticii, intentând procese de defăimare împotriva unor personalități, de la Brian Molko, starul rock al trupei Placebo – care a numit-o „fascistă” în timpul unui concert din 2023 – la un profesor care a numit-o „neonazistă” în timpul unei discuții la clasă.

De asemenea, Meloni s-a luat de ziare și de jurnaliștii de la televiziunea de stat din Italia, care la începutul acestui an au intrat în grevă pentru a protesta față de cenzura guvernamentală.

În plus, Meloni i-a atacat pe judecătorii italieni care au declarat că unele dintre politicile guvernului său sunt ilegale. Mai mult, ea a scris pe rețelele sociale că aceștia au pus la cale un complot împotriva sa.

Mai mulți juriști au primit ulterior amenințări cu moartea și au avut nevoie de protecția poliției. Consiliul Europei a avertizat recent că „critica excesivă a judecătorilor individuali pune în pericol independența acestora”.

De asemenea, Meloni și-a folosit puterea pentru a viza grupuri minoritare precum comunitatea LGBTQ+, despre care prim-ministra spune că reprezintă un „lobby” care încearcă insidios să își impună „ideologia de gen” în țara sa.

La scurt timp după preluarea mandatului, guvernul său a interzis primarilor să elibereze certificate de naștere pentru copiii născuți din mame surogat sau pentru cuplurile lesbiene care au recurs la inseminarea artificială.

În octombrie, coaliția sa a adoptat o lege care pedepsește persoanele care au un copil cu ajutorul unei mame surogat cu o pedeapsă maximă de doi ani de închisoare și amenzi de până la 1 milion de euro.

Datele colectate de Arcigay, cea mai mare organizație neguvernamentală LGBTQ+ din Italia, indică o creștere semnificativă a infracțiunilor motivate de ură împotriva LGBTQ+ de când Meloni a venit la putere.

Apreciată în UE

În loc să condamne erodarea libertăților civile în Italia, liderii UE au ignorat problema, scrie Politico.

Disponibilitatea lor a minimaliza problema are o explicație simplă: în vreme ce și-a consolidat puterea acasă, Meloni a depus eforturi susținute pentru a convinge UE că este un partener de încredere, care va sprijini politicile comune în chestiunile-cheie care îi interesează.

De la venirea sa la putere, Meloni a reușit o impresionantă echilibristică ideologică, scrie Politico.

Chiar și în calitate de președintă a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – un grup paneuropean care include partidul naționalist polonez Lege și Justiție și partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi – ea și-a redus la minimum retorica antieuropeană și a evitat ciocnirile cu Bruxelles-ul.

Și, dacă în 2018, Meloni a sărbătorit realegerea lui Putin ca reprezentând „voința fără echivoc a poporului rus”, de la preluarea mandatului, ea și-a uimit criticii, devenind unul dintre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei.

Imaginea sa de jucător de echipă a fost consolidată în februarie anul trecut, când și-a folosit influența pentru a-l convinge pe Orbán să aprobe un pachet de ajutor esențial de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, primind laude din partea oficialilor de top.

În prim plan pe tema migrației

Ascensiunea lui Meloni a coincis cu o confruntare la nivelul întregului bloc pe tema migrației, iar politiciana italiană s-a folosit în mod ingenios de imaginea sa plăcută pentru a orienta UE către abordarea sa preferată în această chestiune.

Un sondaj efectuat în rândul a 6.000 de cetățeni ai UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie anul trecut a indicat „migrația și solicitanții de azil” ca fiind a doua preocupare ca importanță pentru aceștia, iar partidele de extremă dreapta care solicită măsuri stricte pe această temă au înregistrat câștiguri semnificative în întregul bloc.

Împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Meloni a supervizat încheierea unor acorduri istorice cu Tunisia, Mauritania și Egipt, care direcționează miliarde de euro către regimuri represive ce țin migranții departe de Europa prin interceptarea ambarcațiunilor acestora, încarcerarea lor sau exilarea în deșert.

Recent, ea a lansat un plan îndrăzneț de externalizare a detenției migranților fără documente către Albania.

Judecătorii italieni au decis însă în mod sistematic că planul este ilegal și au ordonat returnarea solicitanților de azil deportați în Italia, o înfrângere pentru Meloni.

Eșecul de etapă nu i-a împiedicat pe liderii europeni să privească cu admirație „modelul Meloni”. Premierul britanic Keir Starmer a făcut chiar o vizită la Roma pentru a afla mai multe despre acest sistem, lăudând „progresele remarcabile” ale liniei dure în reducerea migrației ilegale.

Șefii de guvern din UE și-au manifestat interesul față de abordarea lui Meloni la reuniunea lor din octombrie anul trecut, unde au convenit că „ar trebui luate în considerare noi modalități de prevenire și combatere a migrației ilegale”. Von der Leyen a ținut cont de acest mesaj și plănuiește acum să lanseze un proiect de directivă privind „returnările”.

Având în vedere că factorii de putere tradiționali de la Paris și Berlin sunt acum lipsiți de influență, prim-ministra italiană profită de un vid de putere care îi oferă spațiu pentru a-și promova politicile.

Într-un moment de slăbiciune pentru liderii convenționali ai UE, ea s-a poziționat în mod eficient ca o punte de legătură între extrema dreaptă, a cărei prezență în guvernele europene este în continuă creștere, și liderii liberal-democrați, care o văd ca pe o reprezentantă acceptabilă a unei mișcări pe care nu o înțeleg în totalitate.

Relația cu von der Leyen

Relația complicată a lui Meloni cu von der Leyen subliniază puterea pe care aceasta o deține în prezent.

Președinta Comisiei a petrecut luni întregi curtând lidera de dreapta în încercarea de a o convinge să sprijine realegerea sa în funcția de conducere în iunie anul trecut. Deși Meloni s-a abținut la momentul votului cheie, von der Leyen a continuat totuși să facă tot posibilul pentru a rămâne de partea ei.

În această vară, oficiali ai Comisiei au declarat pentru Politico că, în încercarea de a o proteja pe Meloni, von der Leyen a amânat publicarea raportului UE privind statul de drept, deoarece acesta menționa „tendințele negative” ale libertății presei în Italia.

În septembrie, von der Leyen a mers și mai departe, numindu-l pe politicianul nominalizat de Meloni în Comisie, Raffaele Fitto, într-unul dintre cele șase posturi de vicepreședinte eecutiv și acordându-i importantul portofoliu al coeziunii.

Există persoane la Bruxelles care resping îngrijorările cu privire la Meloni, argumentând că, în cazul în care ar reprezenta vreodată o amenințare pentru UE, alți lideri ar putea lua măsuri pentru a o izola, așa cum au făcut cu Orbán.

„Problema este că Meloni nu este un nou Orbán, ci mai degrabă Orbán pe steroizi”, a explicat cercetătorul în domeniul extremismului politic Pietro Castelli Gattinara, bursier Marie Sklodowska-Curie la Centrul pentru Studii Europene și Politică Comparată din cadrul Sciences Po.

„Ea reprezintă o țară mai mare, mai bogată, care este membru fondator al UE și are o putere de negociere enormă”.

Interlocutoarea lui Elon Musk

Realegerea lui Trump îi va da lui Meloni și mai mult avânt, crede Politico.

Partidul Frații Italiei s-a străduit să stabilească legături strânse cu Partidul Republican, iar Meloni însăși a fost invitată să se adreseze republicanilor la CPAC, summitul anual al conservatorilor din SUA, în 2022.

Dar ea a interacționat cu președintele ales doar de câteva ori și nu se bucură de o relație la fel de intensă cu acesta ca Orbán, care a vizitat complexul Mar-a-Lago al lui Trump din Florida în numeroase ocazii.

Fostul strateg-șef al lui Trump, Steve Bannon, a susținut recent că eforturile lui Meloni de a se împrieteni cu centriștii din Bruxelles i-au anulat șansa de a fi relevantă în cadrul viitoarei administrații a SUA.

„Nu avem nevoie de ajutor din partea nimănui în Europa”, a spus el, adăugând că, dacă mișcarea MAGA ar avea vreodată nevoie de un interlocutor de cealaltă parte a Atlanticului, s-ar uita la alții.

„Le Pen, Farage și Orbán sunt cu noi”, a spus Bannon. Meloni, a subliniat el, va fi luată în serios de către adepții lui Trump „America First” doar atunci când va reveni public la personalitatea ultranaționalistă dură pe care o avea „când frații ei din Italia erau cotați la 3%”.

Meloni pare însă să fie adorată de miliardarul Elon Musk, un fan al politicilor sale în materie de imigrație, care a aplaudat războiul ei împotriva sistemului judiciar și care i-a înmânat recent premiul Global Citizen Award al Atlantic Council din New York.

Până acum, Meloni și-a folosit influența mai ales în Italia. Întrebarea care se pune acum este dacă ea va ajunge să fie relevantă la nivel internațional și dacă – având în vedere vântul nou care suflă peste Atlantic – va continua să rămână moderată în relația cu instituții precum UE și NATO sau dacă, așa cum sugerează Bannon, se va întoarce la rădăcinile sale de dreapta și va contesta status quo-ul, scrie Politico.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.