Statele Unite au risipit sume uriase de bani, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, in asa-numitul proces de reconstructie a Afganistanului, in cei 20 de ani de prezenta militara americana in aceasta tara. Rapoartele Inspectorului Special pentru Reconstructia Afganistanului (SIGAR) detaliaza inclusiv sumele colosale cheltuite de SUA pe proiecte complet nefezabile sau care nu au fost niciodata concretizate. O lista realizata de CNN, a celor mai paguboase astfel de proiecte americane in Afganistan, include cheltuirea unei jumatati de miliard de dolari pe o flota de avioane care au zburat un an, dupa care au fost vandute la fier vechi pentru 40.000 de dolari.
Conform datelor oficiale, furnizate de SIGAR, SUA au alocat in total 145 de miliarde de dolari pentru intregul proces de reconstructie a Afganistanului. SIGAR a redactat si publicat, din 2008, rapoarte trimestriale despre evolutia acestui proces, inclusiv modul iresponsabil in care au fost cheltuiti acesti bani.
Intr-un astfel de raport, datat octombrie 2020, intr-o perioada cand costul pentru reconstructie ajunsese la 134 de miliarde de dolari, SIGAR arata ca reusise sa intocmeasca un audit financiar pentru doar 63 de miliarde de dolari cheltuiti - aproape jumatate din suma totala. Din acesti 63 de miliarde de dolari, 19 miliarde - aproape o treime -, au fost „pierduti pe risipe, fraude si abuzuri”.
Pe site-ul institutiei au fost publicate si alte audituri extrem dure si care, conform CNN, au fost scoase de pe site, la solicitarea Departamentului de Stat al SUA, care a invocat „ratiuni de securitate”.
Muncitori afgani dintr-o echipa de constructii de drumuri. Imagine din 2002. Foto: Getty Images
Un exemplu sugestiv care rezuma risipa si lipsa de viziune il reprezinta programul de achizitie a unor avioane de transport destinate aviatiei militare afgane. In 2008, Pentagonul a ales sa achizitionzeze 16 avioane G222, de fabricatie italiana, capabile sa decoleze si sa aterizeze pe piste improvizate. Costul proiectului: 549 milioane de dolari.
In primul an, avioanele au zburat constant in diverse misiuni. Dupa un timp, inspectorul-sef SIGAR, John Sopko, a observat aceste avioane parcate pe pista aeroportului din Kabul si a intrebat ce cauta acolo. Dupa sase ani, in 2016, avioanele au fost vandute la fier vechi pentru 40.257 de dolari.
Centrala electrica de peste 300 de milioane de dolari care functiona pe baza de „camioane cu motorina”
In 2007, a fost data in folosinta o centrala electrica in Tarkhil (Tarah-Kehl), langa Kabul. Turbinele centralei functionau cu motorina. Exista insa o problema: lipsa unei retele adecvate de infrastructura in Afganistanu, din cauza careia motorina pentru functionarea centralei putea fi transportata doar cu ajutorul camioanelor.
Costurile pentru constructia centralei s-au ridicat la suma de 335 de milioane de dolari. Costurile anuale pentru alimentarea cu combustibil: 245 milioane de dolari.
Conform unui raport SIGAR, in conditiile in care guvernul afgan nu-si permitea asemenea costuri, centrala - pentru a fi rentabila - ar fi trebuit sa functioneze la 2,2% capacitate.
Cand ceva incepe prost, nu poate fi oprit pana nu e gata. Exemplu: Centrul de comanda al Infanteriei Marine a SUA din desertul afgan
Inspectorul SIGAR John Sopko a mai dat un exemplu care ilustreaza cercul vicios al sumelor de bani cheltuite inutil pe proiecte paguboase din start. Mai exact, proiectele financiare din Afganistan aveau, din start, o mare lacuna: odata demarate, ele nu mai putea fi oprite, chiar daca se constata, pe parcurs, ca erau gresite.
Exemplu: construirea unui centru de comanda al Infanteriei Marine a SUA in provincia Helmand, Afganistan, care a costat 36 de milioande dolari si care nu a fost dorit de militarii americani si nici nu a fost folosit vreodata.
Mai exact, in 2010, luptele cu talibanii din Helmand au dus la o sporire a numarului de puscasi marini, motiv pentru care s-a ordonat ridicarea unui centru de comanda si control la baza militara Camp Leatherneck din zona. Comandantul bazei a atentionat ca acest lucru nu e necesar si ca, oricum, construirea centrului de comanda nu se va realiza in timp util.
Puscas marini ai SUA intr-o baza militara din provincia Helmand, Afganistan, 2010. Foto: Getty Images
Conform spuselor inspectorului Sopko, simpla idee ca toti acei bani ar fi urmat sa fie returnati Congresului a parut atat de infricosatoare pentru cei care au gandit si ordonat finantarea proiectului, incat s-a decis ca acel centru sa se construiasca oricum.
Alte 85 de milioane de dolari au fost risipite in mod similar pentru construirea unui hotel si complex de apartamente in apropierea fostei ambasade SUA din Kabul. In 2016, un raport SIGAR preciza ca banii fusesera cheltuiti, chiar daca respectivele cladiri nu erau finalizate si nelocuite.
Aproape un sfert de miliard de dolari cheltuiti pe ciot de autostrada care nu duce nicaieri. Si cateva milioane aruncate pe uniforme de camuflaj de padure
De asemenea, 249 de milioane de dolari au fost risipiti pentru finantarea construirii unei portiuni din autostrada 1 a Afganistanului (o uriasa linie de centura care strabate tara si face legatura intre principalele orase.
Sectiunea respectiva, de 233 de kilometri lungime, trebuia sa faca legatura intre orasele Qeysar si Laman.
Doar 15% din aceasta portiune autostrada a fost insa finalizata, se arata intr-un raport SIGAR.
Lucrari la o sosea din Kabul, 2006. Foto. Getty Images
Alte 28 de milioane de dolari au fost cheltuite degeaba pe uniforme de camuflaj care nu aveau nicio legatura cu relieful Afganistanului.
In 2007, s-a luat decizia achizitionarii de uniforme pentru noua armata afgana. In jur de 1,3 milioane de uniforme au fost comandate, la preturi cuprinse intre 43 si 80 de dolari setul.
Uniformele nu au fost niciodata testate ori evaluate de militari pe teren. Camuflajul era de tip padure, in conditiile in care suprafata Afganistanului e acoperita de paduri in proportie de doar 2,1%. Inspectorul Sopko a declarat ca achizitia de uniforme cu un camuflaj adecvat i-a costat 28 de milioane de dolari in plus, pe platitorii de taxe americeni.
Militari afgani in uniforme de „camuflaj de padure”, in timpul unei zile de instructie, 2010. Foto: Getty Images
Potrivit cifrelor raportate de Departamentul Apararii, SUA a cheltuit 864,3 miliarde dolari intre 2002 si 2020 in Afganistan, costuri de razboi si reconstructie. Aceste sume nu contin si cheltuielile SUA in Pakistan, tara folosita de americani ca baza pentru operatiuni in Afganistan.
Un raport din 2019 al Universitatii Brown, care a luat in calcul cheltuielile SUA in Afganistan si Pakistan, a ajuns la suma de 978 de miliarde de dolari costuri de razboi suportate de Statele Unite de la inceputul interventiei (incuzand sumele alocate pentru anul 2020). Conform unor estimari prezentate de presedintele SUA, Joe Biden, costul ar putea ajunge la peste 2 trilioane de dolari, daca sunt incluse si sumele pe termen lung care vor fi cheltuite pentru veterani si militarii raniti in acest razboi. Pentru comparatie, PIB-ul Romaniei in 2020 a fost de putin peste 250 de miliarde de dolari (1.053 de miliarde de lei).
