Kievul a făcut lobby pentru ca aliații occidentali să permită atacuri la distanță lungă asupra țintelor militare din interiorul Rusiei, presând în același timp pentru o invitație de a se alătura alianței NATO.

Aliații, inclusiv Statele Unite, nu au fost dispuși să permită atacuri la distanță lungă de teama unei escaladări a conflictului, iar unii se opun invitării Ucrainei să adere la NATO.

„Am discutat despre atacurile pe rază lungă și despre integrarea euro-atlantică. Și aici suntem, de asemenea, prudent optimiști”, a spus Sîbiha în comentarii televizate.

Discuțiile sale cu Blinken la Bruxelles vin într-un moment tulbure, la doar o săptămână după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA. 

Trump a criticat mult timp amploarea ajutorului financiar și militar al SUA pentru Ucraina și a promis că va pune capăt războiului rapid, fără a explica cum.

Ucraina și aliații săi europeni se tem că acest lucru ar însemna acceptarea păcii în condițiile Rusiei, ceea ce ar implica pierderi teritoriale mari și ar exclude aderarea Ucrainei la NATO.

Administrația Biden s-a angajat să livreze prompt ceea ce a rămas din pachetele de ajutor promise înainte de întoarcerea lui Trump la Casa Albă în ianuarie.

Sîbiha a spus că discuțiile sale de la Bruxelles au vizat și ajutorul militar.

„Avem o imagine clară – un interval de timp clar, volume clare – a ceea ce va fi livrat Ucrainei până la sfârșitul anului. Acest lucru ne ajută să ne planificăm strategic acțiunile pe câmpul de luptă”, a spus el.

Asistența, a adăugat el, va include arme și fonduri pentru tranzacții de producție de arme.

Amintim că deja au anunțat că vor cheltui restul de şase miliarde de dolari destinate Ucrainei înainte ca președintele ales Donald Trump să îşi preia mandatul. Asta arată o grabă imensă în așteptarea ca Trump să taie finanțarea pentru Ucraina. 

Unul dintre obiectivele administraţiei sale în lunile rămase este să „pună Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă pe câmpul de luptă, astfel încât să fie în cea mai puternică poziţie posibilă la masa negocierilor”, a explicat Jake Sullivan.

Un raport din august al Institutului pentru Studiul Războiului a identificat nu mai puțin de 250 de obiective militare și paramilitare care sunt în raza de de acțiune a rachetelor ATACMS pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei.

Orice schimbare a politicii Occidentului probabil va veni, dacă va veni, și cu înțelegerea că loviturile pe rază lungă vor fi efectuate într-un mod defensiv asupra țintelor militare.

O listă publică de ținte – fie cele solicitate de Ucraina, fie aprobate de SUA sau Regatul Unit – este puțin probabilă din motive operaționale, dar Kyiv Independent a realizat în septembrie o listă cu unele dintre posibilele ținte militare din această zonă.

Unele dintre posibilele ținte militare:

Baza aeriană militară Lipețk, lovită de drone în august

Baza aeriană Șatalovo din regiunea Smolensk

Aerodromul militar Millerovo din regiunea Rostov, avariat în urma unei lovituri cu drone în iulie

Aerodromul militar Yeysk din Krasnodar Krai, avariat în loviturile cu drone din iunie și aprilie

Centrele de logistică și comandă din Rostov-pe-Don, care a fost sediul central al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Baza aeriană Primorsko-Akhtarsk din Krasnodar Krai, folosită în mod regulat de Rusia pentru a lansa drone de tip Shahed în Ucraina

Baza navală Novorossiisk, unde o mare parte din flota rusă de la Marea Neagră s-a mutat după o serie de atacuri devastatoare ale Ucrainei asupra bazei sale primare din Crimeea ocupată.