Moscova nu va purta tratative de pace cu Kievul atât timp cât trupele ucrainene vor continua să dețină controlul asupra unor părți ale regiunii ruse sud-vestice Kursk, a declarat marți fostul ministru al apărării al Rusiei și actualul șef al Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu, potrivit The Moscow Times.
„Firește, nu vom purta negocieri cu ei (cu ucrainenii, n.r.) până când nu îi vom alunga de pe teritoriul nostru”, a afirmat Șoigu, citat de agenția rusă de stat TASS.
Comentariile lui Șoigu par să contrazică afirmația recentă a președintelui Vladimir Putin, care a spus că „nu a refuzat niciodată” să negocieze cu Kievul – chiar dacă trupele ucrainene au pătruns în regiunea Kursk la începutul lunii trecute, cucerind zeci de orașe și sate, ceea ce a dus la strămutarea internă a zeci de mii de oameni.
„Dacă suntem pregătiţi să negociem cu ei (cu ucrainenii, n.r.)? N-am refuzat niciodată. Dacă o dorință de negociere apare în Ucraina, noi nu vom refuza”, a declarat liderul de la Kremlin, pe 5 septembrie, la Forumul Economic de la Vladivostok, potrivit AFP.
Totuși, Putin a susținut la acel moment că negocierile trebuie să aibă la bază concluziile discuțiilor și a condițiilor puse în primăvara lui 2022, la Istanbul. Kievul și Moscova au purtat negocieri de pace în urmă cu doi ani, în Turcia, însă atunci nu s-a ajuns la niciun rezultat.
Putin a declarat în repetate rânduri că ar fi dispus să negocieze cu Ucraina numai dacă aceasta renunță la cele patru regiuni parțial ocupate – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – pe care Moscova le-a anexat în urma unor referendumuri organizate în septembrie 2022, pe care comunitatea internațională și Kievul le-au catalogat ca fiind „de fațadă”. În iunie, liderul de la Kremlin a precizat că Ucraina trebuie să recunoască anexarea acestor regiuni de către Rusia și să renunțe la orice ambiție de a adera la NATO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins aceste condiții, afirmând că ultimatumul lui Putin reprezintă o „renaștere a nazismului”.
Kievul insistă că negocierile ar trebui să aibă loc pe baza „formulei de pace” în 10 puncte a lui Zelenski, care include retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Propunerile cer, de asemenea, prevenirea ecocidului în Ucraina și asigurarea securității energetice și alimentare, precum și a securității nucleare.
Rusia a susținut că aceste puncte sunt, de fapt, o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea peninsulei Crimeea şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de trupele Moscovei.
Potrivit unui presupus proiect al unui tratat de pace între Rusia și Ucraina convenit în timpul discuțiilor de la Istanbul din 2022, ambele părți s-au arătat de acord să excludă Crimeea din tratat, urmând ca peninsula să rămână sub ocupație rusă fără ca Ucraina să recunoască suveranitatea Moscovei asupra acesteia, a scris The New York Times, în iunie.
Acordul nerealizat de la Istanbul mai cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării.
În luna mai, liderul de la Kremlin l-a înlocuit pe Șoigu cu economistul Andrei Belousov, fost prim-vicepremier al Rusiei, în funcția de ministru al apărării, în cadrul unei remanieri guvernamentale majore.
În iunie anul trecut, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Șoigu și al șefului Statului Major al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov. Amândoi au fost acuzați de direcționarea atacurilor către ținte civile și de provocarea de daune accidentale excesive asupra civililor, precum și de „acte inumane” în Ucraina.
