Noul președinte al SUA, Donald Trump, se va confrunta nu doar cu problema spinoasă a încheierii războiului din Ucraina, ci și cu provocările unei Rusii tot mai asertive, care își consolidează relațiile cu Iranul. Trump va avea de gestionat trei arii critice ale relațiilor cu Moscova, dincolo de Ucraina, scrie adevarul.ro.

Publicat:21.01.2025, 15:44

Armele nucleare

Teheranul dorește de la Moscova nu doar avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, ci și asistență și expertiză în dezvoltarea programului său nuclear, spun experții. Între timp îi furnizează rachete și drone pentru războiul său din Ucraina.

Pe 13 ianuarie, președintele iranian Masoud Pezeshkian a sosit la Moscova pentru a semna un acord de parteneriat „cuprinzător”.

Acesta cuprinde prevederi ce „consolidează cooperarea pentru Coridorul de Transport Nord-Sud”, o rețea de rute navale, feroviare și rutiere ce leagă Rusia, India, Iranul și alte țări din regiune.

Moscova „vrea să folosească Iranul ca zonă de reexport și țară de tranzit pentru bunurile sale”, a declarat expertul Nicole Grajewski pentru Meduza.

În acest context, a spus el, este „foarte puțin probabil” ca Rusia să sprijine sancțiunile împotriva Iranului pe care Marea Britanie, Franța, Germania, semnatare ale acordului nuclear din 2015, le-au discutat în ultimele luni drept represalii la îmbogățirea accelerată a uraniului de către Iran.

Politica actuală a Washingtonului de „presiune maximă” asupra Iranului adaugă un nou nivel de complexitate. Noul parteneriat între Teheran și Moscova conține o clauză împotriva „măsurilor coercitive unilaterale”, deci o obligație de a nu sprijini sancțiunile care le-ar fi impuse de către alte țări, a spus Grajewski.

Or, o soluție privind programul nuclear iranian va fi incredibil de dificilă fără sprijinul Rusiei, care a fost intermediarul cheie și a avut, totodată, capacitatea tehnică și abilitatea de a gestiona probleme precum exportul în exces de uraniu.

În acest context, ce va face Trump?

Singura problemă este că nu pot avea arme nucleare”, spunea Trump în octombrie.

Potrivit expertului în securitate Jonathan Panikoff, el ar avea la dispoziție trei opțiuni: un acord amplu, inclusiv asupra miliților proxy și a programului de rachete balistice; unul referitor doar la programul său nuclear, respectiv o lovitură militară asupra infrastructurii nucleare.

Cum ar reacționa Rusia în acest scenariu extrem este o întrebare deschisă, cert este că noul acord de parteneriat cu Iranul prevede doar exerciții militare comune și abținerea de a acorda ajutor agresorilor, nefiind un pact de apărare reciprocă.

Competiția în Arctica

Amenințările lui Donald Trump de a anexa Groenlanda riscă să reaprindă concurența în regiune, avertizează experții.

Într-un interviu recent pentru The Cipher Brief, generalul în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA și fostul comandant suprem al NATO în Europa, Philip M. Breedlove, a susținut importanța menținerii alinierii Groenlandei cu SUA, care nu trebuie să însemne preluarea insulei.

Rezervele vaste de resurse naturale ale Groenlandei, costisitor de extras, contrastează cu sărăcia relativă a locuitorilor săi, un dezechilibru care face din insulă o țintă evidentă pentru investițiile chineze și rusești, subliniază el.

Rusia are aproximativ 20% din teritoriul său la nord de Cercul Arctic, ceea ce îi conferă un avantaj natural într-o competiție mai largă pentru controlul Arcticii; China și-a intensificat, de asemenea, activitățile în Arctica, inclusiv în proiectele rusești din care companiile occidentale s-au retras.

Accesul în Arctica este important, întrucât infrastructura de acolo este crucială pentru tehnologia satelitară, a explicat profesorul de la Colegiul de Război Naval al SUA, Jahara Matisek. „Dacă dorești să fii o națiune puternică și spațială, [...] trebuie să ai infrastructură în Cercul Arctic – ca să nu mai vorbim de Cercul Antarctic – pentru a comunica și controla fără probleme sateliții”, a spus el.

În opinia lui Matisek, retorica lui Trump vizavi de Groenlanda este, neîndoielnic, o încercare de a se asigura că „chinezii și rușii nu au o amprentă acolo”.

Limitele promisiunii lui Trump de a crește capacitatea energetică a SUA

Pe 10 ianuarie , administrația Biden a impus un set major de sancțiuni împotriva sectorului energetic al Rusiei. Acestea „limitează semnificativ capacitatea Rusiei de a eluda plafonul de preț” asupra exporturilor de petrol rusesc impus de G7 în 2022, apreciază Centrul pentru Politică Energetică Globală (CGEP) al Universității Columbia.

Printre altele, noile măsuri vizează „lanțul de aprovizionare alternativ” al Moscovei. Dacă însă administrația Trump nu le aplică cu strictețe „volumele exporturilor de petrol ale Rusiei ar putea recupera o mare parte din pierderi până în trimestrul al doilea”, notează CGEP.

Noul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a declarat pentru Financial Times în noiembrie că președintele american l-ar putea sili pe Putin să încheie un acord de pace cu Ucraina și prin mijloace economice.

„Președintele înțelege foarte bine pârghia și avem o pârghie economică extraordinară asupra Rusiei. Primul pas ar fi, în cuvintele lui: «forează, iubito, forează». Inunzi lumea cu petrol și gaze americane mai ieftine și mai curate. Scazi prețul”, a spus el.

Trump a promis într-adevăr că va anula reglementările care restricționează forajele petroliere, iar secretarul său al Trezoreriei a promis să crească producția de petrol și gaze din SUA până la echivalentul a 3 milioane de barili pe zi până în 2028, pentru a obține „dominația energetică" globală.

Potrivit analistului Serghei Vakulenko, nu este însă chiar așa de simplu. Din cauza „structurii costurilor petrolului de șist", scrie el, crearea de noi puțuri în SUA necesită ca prețul barilului să fie de cel puțin 64 de dolari.

„Dereglementarea lui Trump pentru foraj și orice standarde de mediu sunt în mare măsură irelevante pentru amploarea producției din SUA”, care depinde de condițiile pieței, precum și creșterea susținută a prețurilor petrolului și capacitatea de transport pe piață, a declarat expertul Nicholas Trickett pentru Meduza.

SUA pot înlocui importurile UE de petrol rusesc?

La două săptămâni după expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, 10 țări europene au cerut UE să interzică importurile de gaze prin conducte și gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia „cât mai curând posibil”.

„Chiar dacă Trump abrogă întreruperea noilor proiecte de GNL, este nevoie de timp pentru construcția de noi terminale”, a explicat Trickett adăugând că este valabil și pentru capacitatea UE de import – care depășit peste 40% din consum, dar care nu e suficientă pentru a înlocui complet gazul rusesc.

Apoi, aprovizionarea globală cu GNL este „sănătoasă”; de pildă, China înlocuiește cărbunele cu surse regenerabile de energie în loc de gaz.

Principala problemă, a spus expertul, este sincronizarea. „Investițiile au nevoie de timp pentru a da roade [...[Dacă interdicția intră în vigoare primăvara sau începutul verii, s-ar câștiga, de asemenea, mai mult timp."

„Orice creștere majoră a producției de petrol a SUA peste nivelurile deja record ar depinde în mare măsură de o escaladare semnificativă a sancțiunilor petroliere americane împotriva Iranului, Venezuelei și Rusiei”, a punctat Trickett. „Chiar și în acest scenariu, există posibilitatea ca membrii OPEC să crească producția, iar producția din SUA nu este un substitut perfect, deoarece amestecurile de țiței afectate de sancțiuni au calități diferite”.

În acest caz, cel mai mare dezastru pentru Rusia, a spus el, nu ar fi sancțiunile, ci „abundența ofertei și slăbirea sau plafonarea cererii", ceea ce „ar pune o presiune considerabilă asupra Rusiei din cauza costului foarte ridicat al împrumuturilor la ratele actuale ale dobânzii”.

Pe 16 ianuarie, Bloomberg a raportat că consilierii lui Trump lucrează la o „strategie de sancțiuni amplă”, menită să faciliteze un acord între Moscova și Kiev, în timp ce „strânge cu ușa” Iranul și Venezuela.

Potrivit publicației, echipa lui Trump ia în considerare două abordări. În scenariul în care un acord de încetare a focului ar fi la îndemână, ar include „unele măsuri de bună credință în beneficiul producătorilor de petrol ruși sancționați”, pentru a facilita încheierea unui acord de pace cu Ucraina. A doua opțiune ar fi sancțiuni și mai ample asupra sectorului energetic al Rusiei.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.