„Pacea poate fi obținută doar împreună. Și asta înseamnă: cu Ucraina și cu europenii”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock pentru publicația de la Bruxelles, după anunțul făcut miercuri de Trump cu privire la discuția pe care acesta a avut-o cu liderul de la Kremlin. „Trebuie să urmăm această cale împreună, astfel încât pacea să revină în Europa”, a punctat șefa diplomației germane.

La rândul său, ministrul leton de externe Baiba Braže a declarat: „Prezența ucraineană în orice tratative de pace este extrem de importantă”.

Potrivit șefei diplomației letone, în timp ce orice fel de efort diplomatic ar trebui să implice Kievul, „pentru a avea un acord de pace de succes, Rusia trebuie să fie slăbită pe câmpul de luptă. Politica, economia, religia, mass-media, sectorul privat, religia Rusiei – toate sunt orientate spre război. Prin urmare, Rusia trebuie să fie forțată să ajungă la pace”.

Într-un comunicat publicat miercuri, Kremlinul a transmis că Trump și Putin au vorbit timp de 90 de minute. Între timp, președintele american a postat pe Truth Social că a convenit cu președintele rus „ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile”.

„Vom începe prin a-l suna pe președintele (Volodimir Zelenski), al Ucrainei, pentru a-l informa despre conversație, lucru pe care îl voi face chiar acum”, a adăugat Trump.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat anterior în cursul zilei de miercuri că Ucraina nu va adera la NATO și că Europa trebuie să fie responsabilă pentru propria apărare. Într-o replică vehementă, Zelenski a declarat, mai târziu, că „Putin nu vrea să pună capăt războiului” și i-a cerut lui Trump să ofere „garanții reale de securitate”.

După ce a vorbit cu Trump, Zelenski a afirmat: „Nimeni nu dorește pacea mai mult decât Ucraina. Împreună cu SUA, stabilim următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și sustenabilă. Așa cum a spus președintele Trump, haideți să o facem”.

„Am convenit să menținem legătura în continuare și să planificăm întâlniri viitoare”, a adăugat liderul de la Kiev.

Trump a confirmat ulterior că vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio se vor întâlni cu Zelenski vineri la Munchen. Amintinf și despre convorbirea sa cu liderul ucrainean, președintele american a precizat: „Conversația a decurs foarte bine. El, ca și președintele Putin, vrea să facă PACE”.

Braže – care s-a deplasat la Washington săptămâna trecută pentru a discuta cu aliații politici ai lui Trump și pentru a pleda pentru relații mai puternice cu SUA – a declarat că prioritatea sa va continua să fie furnizarea de sprijin militar și de altă natură pentru Ucraina.

Ea a adăugat: „Degradarea capacităților militare ale Rusiei este calea către pace. A investi în forța Ucrainei înseamnă a investi în pace. Iar slăbirea Rusiei înseamnă a investi în pace. Iar sancțiunile și punerea lor efectivă în aplicare reprezintă un element important în acest sens”.

Oficialii europeni s-au temut mult timp că relația personală caldă a lui Trump cu Putin i-ar putea exclude din orice discuție la nivel înalt despre viitorul continentului lor. Republicanul a descris anterior decizia omologului său rus de a începe invazia brutală pe scară largă din Ucrainei drept „genială” și „inteligentă”.

Săptămâna trecută, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la un front unitar împotriva Moscovei, afirmând că „nimeni nu dorește pacea mai mult decât poporul ucrainean. Dar există o singură cale către pacea justă și durabilă pe care o doresc. Iar aceasta trece prin puterea militară și financiară a Ucrainei”.

Șefii diplomațiilor europene, poziție la unison

Imediat după anunțul lui Trump privind discuția avută cu Putin, șefii diplomațiilor spaniolă și franceză au insistat pe rând, miercuri, la Paris, pe ideea Annalenei Baerbock – și anume că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără Kiev și fără participarea europenilor.

„Nu va exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără participarea europenilor”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, în timp ce omologul său Spania, Jose Manuel Albares Bueno, a dat și el asigurări că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată „fără Ucraina”, notează agențiile AFP și Agerpres.

„Vorbim despre o țară suverană cu un guvern ales în mod democratic. În plus, nimic din ceea ce afectează securitatea europeană – iar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o amenințare directă la adresa securității europene – nu poate fi decis fără Europa”, a subliniat Albares Bueno.

Câteva minute mai târziu, Baerbock a repetat că nu poate exista „nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina” și a insistat asupra necesității ca Europa să „rămână unită”.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorskia, a subliniat necesitatea intensificării sprijinului pentru Ucraina și a făcut apel la o „strânsă cooperare transatlantică”.

Miniștrii de Externe s-au exprimat înaintea unei reuniuni la Paris privind apărarea europeană și situația din Ucraina, la care participă Franța, Germania, Polonia, Spania, Italia, Regatul Unit și Ucraina.

Această întâlnire are loc în contextul în care președinții american și rus au avut miercuri o convorbire telefonică de peste o oră, în care au convenit, potrivit administrației americane, să lanseze negocieri „imediate” pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

„A abandona Ucraina, a o forța să capituleze, ar însemna să consacrăm definitiv legea celui mai puternic și să adresăm o invitație tuturor despoților și tiranilor de pe planetă să își invadeze vecinii cu impunitate”, a reacționat ministrul francez Jean-Noel Barrot.

Lumea nu este „o junglă”, a spus șeful diplomației spaniole. „Avem o ordine mondială bazată pe Carta ONU care a funcționat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în beneficiul tuturor”, a adăugat Bueno.

Între timp, la Bruxelles, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a subliniat clar liniile roșii ale lui Donald Trump privind NATO și Ucraina.

El a considerat că este „nerealist” să se ia în considerare o revenire a Ucrainei la frontierele sale de dinainte de 2014, adică inclusiv Crimeea. Aderarea Ucrainei la Alianța Atlantică după negocieri de pace este, de asemenea, „nerealistă”, a spus șeful Pentagonului.