Europenii vor să preia conducerea negocierilor de pace în Ucraina, dar au nevoie de sprijinul administrației SUA și de disponibilitatea mai multor state europene de a oferi garanții de securitate, precum și de dorința Rusiei de a participa la orice armistițiu. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în acest moment, scriu Reuters, Financial Times și BBC, potrivit hotnews.ro.

Publicat:03.03.2025, 11:53

Marea Britanie și Franța au un nou plan european de pace în Ucraina ce include un armistițiu inițial parțial de o lună cu Rusia, care să acopere spațiul aerian, maritim și infrastructura, parte a unui acord general de stopare a războiului sângeros intrat în al patrulea an, scrie Reuters.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat duminică, după summitul aliaților Ucrainei de la Londra, că Europa va interveni ca mediator pentru Volodimir Zelenski, cu scopul de a încerca să „oprească luptele”.

Starmer și președintele francez Emmanuel Macron speră în continuare ca Donald Trump să ofere sprijinul SUA pentru o eventuală desfășurare a trupelor europene de pace în Ucraina, în cadrul unei așa-numite „coaliții a bunăvoinței” – o trimitere la alianța care a trimis trupe în Irak.

Mai exact, Starmer a declarat că Europa „trebuie să facă greul”, dar „efortul trebuie să aibă sprijinul puternic al SUA”.

Există cel puțin câteva probleme.

Deocamdată, administrația de la Washington nu a oferit vreun indiciu că ar fi pregătită să facă acest lucru, iar semnele de întrebare sunt și mai serioase, după dezastrul diplomatic generat de cearta Trump-Zelenski din Biroul Oval de vineri seară.

În plus, puține state europene și-au manifestat în aceste momente dorința de a desfășura militari în Ucraina pentru a asigura pacea, și asta oricum presupunând că Rusia va fi de acord cu această desfășurare – ceea ce deocamdată nu este cazul.

Verificarea intențiilor Rusiei

Detaliile privind planul european de pace au apărut după ce Macron a declarat pentru Le Figaro că el și Starmer au propus un armistițiu inițial între Rusia și Ucraina „în aer, pe mare și pentru infrastructura energetică”, care ar dura o lună.

Macron a adăugat că această abordare ar avea avantajul de a verifica intențiile Rusiei și ar fi mai simplă decât supravegherea unui armistițiu la sol de-a lungul întregii linii a frontului. „În cazul unei încetări a focului, ar fi foarte dificil de verificat dacă frontul este respectat”, a spus el.

„Un astfel de armistițiu privind infrastructura aeriană, maritimă și energetică ne-ar permite să determinăm dacă președintele rus Vladimir Putin acționează cu bună credință atunci când se angajează la un armistițiu. Și atunci ar putea începe adevărate negocieri de pace”, a declarat luni și ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, confirmând astfel intențiile Parisului.

Downing Street a refuzat să comenteze, dar Starmer a declarat că Marea Britanie își va trimite trupele pe teren în cazul în care se va conveni asupra unei încetări a focului.

Un armistițiu de o lună care să acopere zonele aeriene, maritime și de infrastructură ar contribui la stabilirea încrederii de ambele părți, scrie Financial Times.

O a doua parte esențială a planului european ar implica semnarea de către Zelenski a unui acord deja propus pentru a oferi SUA o parte din veniturile obținute din exploatarea unor rezerve minerale ale Ucrainei, conferind Washingtonului un interes economic într-un acord de pace.

Trump a dorit ca Zelenski să semneze acordul la Washington vinerea trecută, dar întâlnirea s-a finalizat cu o ruptură majoră.

Cât de dispus va fi Trump să susțină planul?
În spatele îmbrățișărilor de la summitul de la Londra de duminică, unde Zelenski a primit sprijinul ferm al europenilor, s-a ascuns o îngrijorare serioasă cu privire la viabilitatea oricărui plan de pace.

Potrivit oficialilor britanici, Starmer s-a străduit, în cadrul unei convorbiri telefonice purtate sâmbătă seara, să îl asigure pe Trump că reuniunea nu reprezintă o coalizare a Europei împotriva SUA.

Oficialii britanici citați de Financial Times au insistat că orice forță de pace ar fi sortită eșecului dacă SUA nu oferă un sprijin – sau, mai exact, acoperire aeriană și supraveghere pentru a proteja trupele europene la sol.

Deocamdată, Trump nu a dat însă niciun indiciu că este pregătit să ofere asistență pentru a asigura că orice acord rezistă.

Președintele SUA a insistat că prezența companiilor și lucrătorilor americani în Ucraina – unde ar exploata mineralele, conform acordului propus – ar fi suficientă pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze un nou atac asupra vecinului său.

Dar un apropiat al lui Starmer, citat de Financial Times, a declarat că un sprijin militar american ar fi în continuare necesar.

„Dacă SUA au un interes economic, acest lucru le va crește, desigur, interesul pentru ceea ce se va întâmpla în continuare. Dar noi nu vedem acest lucru ca pe un înlocuitor”, a spus acesta.

Îngrijorare pe flancul de est al NATO

Administrația Trump a continuat duminică să îl critice pe Zelenski.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat pentru CNN că Statele Unite au nevoie de un lider ucrainean care să fie dispus să asigure o pace durabilă cu Rusia, dar că nu este clar dacă Zelenski este pregătit să facă acest lucru – o sugestie că Washingtonul și-ar putea dori ca liderul ucrainean să facă un pas înapoi, ca parte a oricărui plan de pace.

Oficialii americani au spus de asemenea că acordul privind exploatarea mineralelor nu mai este deocamdată pe masă.

Iar pentru țări precum România, lucrurile merg mai departe de Ucraina.

Există o îngrijorare profundă în unele capitale europene, în special în cele situate de-a lungul flancului estic al UE, care sunt cele mai expuse la amenințarea rusă și care depind în mod special de protecția americană, că o ruptură cu Trump ar putea submina și mai mult angajamentul SUA față de apărarea colectivă în cadrul NATO, scrie Financial Times.

Desfășurarea de trupe în Ucraina

Mai sunt și alte probleme, la fel de mari. Multe țări europene sunt reticente în a se angaja să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei misiuni conduse de Marea Britanie și Franța.

Germania, Spania și Polonia se numără printre cele care nu s-au oferit până acum să se alăture unei astfel de coaliții.

Partidele din România au semnalat de asemenea reticența de a trimite trupe în Ucraina.

Starmer a declarat duminică seară că „o serie de țări au indicat că doresc să facă parte din planurile pe care le dezvoltăm”, dar a refuzat să le numească.

El a îndemnat mai multe țări să se alăture unui efort de menținere a păcii pentru a-l convinge pe Trump că Europa este serioasă.

„Cred ferm că, dacă nu facem progrese, vom rămâne în aceeași poziție în care suntem”, a declarat Starmer. „Acesta nu este un moment pentru mai multe discuții. Este momentul să acționăm”, a adăugat el.

Strategia Starmer-Macron

Starmer și Macron, scrie Financial Times, conduc în acest moment încercările europene de a-l convinge pe Trump să ofere o garanție de securitate americană pentru orice forță de stabilizare a păcii, dar până acum nu au avut succes.

Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, care are relații bune cu Trump, este considerată în capitalele europene drept un alt actor-cheie.

Cei trei lideri intenționează să convină cu Zelenski asupra unui proiect de pace pe care apoi să îl prezinte Casei Albe, în încercarea de a ocoli relația toxică care s-a dezvoltat între președintele Ucrainei și Trump.

Vorbind după summitul de duminică, Zelenski a respins solicitările ca Ucraina să accepte o încetare imediată a focului, afirmând că ar fi un „eșec pentru toată lumea” dacă nu ar fi însoțită de garanții de securitate detaliate.

El a declarat însă după întâlnire că a plecat de la Londra cu „sprijinul clar al Europei” și cu disponibilitatea de a coopera.

„Va exista diplomație de dragul păcii”, a spus el. „Și pentru ca noi toți să fim împreună – Ucraina, întreaga Europă și, cu siguranță, America”, a adăugat liderul de la Kiev.

Rusia e nemulțumită de concluziile summitului din Marea Britanie

Kremlinul a declarat luni că promisiunile făcute de liderii europeni la summitul de la Londra de a crește finanțarea acordată Kievului nu vor contribui la o soluționare pașnică a conflictului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rezultatele summitului – inclusiv un acord de 2 miliarde de dolari din partea Marii Britanii privind rachetele de apărare antiaeriană – vor permite continuarea ostilităților, adăugând că este esențial ca Zelenski să fie forțat să își schimbe poziția și să caute pacea.

Kremlinul a mai spus că Zelenski nu pare dispus să accepte realitatea de pe câmpul de luptă.

Întrebat despre remarcile lui Zelenski care a spus că nu vrea să cedeze teritorii Rusiei, Dmitri Peskov a declarat că situația de pe teren s-a schimbat de la eșecul acordurilor de la Istanbul.

„Doar un orb poate să nu vadă acest lucru”, a declarat Peskov.

Moscova a semnalat în mai multe rânduri că nu va fi de acord cu desfășurarea de trupe europene în Ucraina, în ciuda faptului că Trump a spus că a vorbit cu Putin pe acest subiect și că liderul de la Kremlin este de acord.

O săptămână crucială

Europa a intrat deja într-o săptămână crucială pentru viitorul securității sale. În vreme ce summitul din Marea Britanie a oferit ideea unui plan de pace pentru Ucraina, statele implicate trebuie să se și mobilizeze pentru a-l pune în aplicare.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare va fi probabil discutată la reuniunea de joi de la Bruxelles a celor 27 de lideri ai UE. Starmer și Regatul Unit nu vor fi prezenți.

Vorbind pentru Le Figaro după summit, Macron a cerut ca țările NATO să investească mai mult în armatele lor.

„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10% din PIB-ul lor pentru apărare”, a spus el, „trebuie să pregătim ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3 până la 3,5% din PIB”.

La plecarea de la summit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acum este momentul să „reînarmăm urgent Europa”.

Totul indică faptul că reuniunea de joi va fi un moment critic, scrie Politico. Un anunț privind creșterea bugetelor de apărare este posibil, a declarat un diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.

Dar acest lucru nu va fi ușor, având în vedere că unii lideri, în special premierul ungar Victor Orbán, par mai degrabă dornici să frâneze astfel de eforturi și se arată mult mai prietenoși cu Rusia lui Putin.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.