De data aceasta, la Palatul Élysée au fost invitați lideri europeni și NATO care nu au participat la summitul de acum două zile. Potrivit unor surse politice, România va fi reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.

Într-o conferință de presă organizată la reședința sa din Mar-a-Lago, Donald Trump a declarat că nu l-ar deranja deloc dacă europenii ar trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina.

Donald Trump, președintele Statelor Unite:„Dacă ei (statele europene) vor să facă asta, e minunat. Eu sunt de acord. Știu că Franța a menționat acest lucru. Marea Britanie a vorbit despre asta. E un gest frumos”.

Liderul de la Casa Albă a insistat, însă, că Statele Unite sunt „departe”, așa că nu vor contribui cu soldați, cum și-ar dori europenii. Pe de altă parte, Trump a spus că nu are de gând să retragă trupele americane staționate în Europa, în cazul încheierii unui acord de pace.

Donald Trump, președintele Statelor Unite:„Nimeni nu mi-a cerut să fac asta. Și n-aș vrea să fac acest lucru (să retrag trupele americane din Europa)”.

De altfel, și polonezii au primit asigurări în acest sens de la trimisul lui Donald Trump pentru Ucraina, generalul în retragere Keith Kellogg.

Andrzej Duda, președintele Poloniei: „Vă cer să rămânem calmi. Repet: nu există motive ca să credem că Statele Unite își va reduce prezența în Polonia. Sau că Statele Unite va abandona în vreun fel responsabilitățile privind securitatea acestei părți din Europa”.

Pe de altă parte, președintele francez - care va găzdui miercuri un al doilea summit de urgență la Paris - laudă strategia lui Donald Trump.

Într-un interviu, Emmanuel Macron a declarat că liderul american folosește „ambiguitatea strategică” și „declarațiile ferme” pentru a pune presiune pe Vladimir Putin.

Mai mult, liderul de la Élysée a spus că este gata să discute cu președintele rus „într-un moment potrivit”.

Jamie Shea, fost adjunct al secretarului general adjunct pentru provocări de securitate emergente la NATO: „Cred că europenii se așteptau la transformări politice mult mai lente la Washington, nu anticipau că Trump se va precipita în asemenea fel cu schimbările. Iar acum europenii înțeleg că au irosit foarte mult timp.

Ar fi trebuit să facă acest efort major de mult, de exemplu când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. Iar cu 10 ani în urmă condițiile economice erau cu totul altele, dobânzile erau mult mai favorabile decât în prezent. 5% din PIB pentru apărare înseamnă sume foarte mari. Numai pentru Marea Britanie ar însemna un buget suplimentar de 750 de miliarde de lire anual, iar pentru Germania ar echivala cu aproape jumătate din cheltuielile publice.”

Al doilea summit de la Paris va fi organizat în contextul în care unele state membre ale Uniunii Europene s-au plâns că au fost lăsate în afara discuțiilor la reuniunea de luni. Liderii europeni au pus accent pe necesitatea creșterii cheltuielilor militare la nivel european.

Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Rușii produc în trei luni atâta muniție cât produc într-un an toate statele NATO la un loc, inclusiv SUA, deci e clar că trebuie să intensificăm producția militară”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aceste cheltuieli în industria de apărare trebuie să crească până la cel puțin 3% din PIB, însă deocamdată nimeni nu vorbește despre sursele de finanțare.

Pe de altă parte, oficialii spun că așteaptă cartea albă a apărării. Este un document care va fi finalizat de către Comisia Europeană și făcut public pe 19 martie.

Va face o analiză a industriei de apărare și va vorbi despre mecanismele de finanțare care vor putea fi accesate de către statele membre.