Creștin-democrații germani conduși de Friedrich Merz sunt creditați de sondaje cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile federale anticipate de duminică, cu un scor de aproximativ 30%, și implicit de a conduce viitorul guvern de la Berlin.

Lucrurile sunt departe de a fi simple pentru Merz, posibil viitor cancelar, și pentru germani, în general. 

Scrutinul vine într-un moment complicat pentru cea mai puternică economie europeană, care se confruntă cu numeroase provocări din interior și de peste granițe – problemele economice și bugetare, impactul migrației, relațiile tensionate cu SUA și războiul din Ucraina, în contextul  unei ascensiuni a forțelor eurosceptice în UE.

De aceste crize multiple ar putea profita în special partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), considerat de critici drept „radical”, rasist” și „anti-democratic”, care speră să perturbe scrutinul și pare chiar să aibă șanse, pregătindu-se să devină a doua forță politică a țării.

„Nu e sigur că următorul guvern va avea mai multă capacitate de a acționa”

Eșecul actualei coaliții formate de social-democrați (SPD), Verzi și liberali (FDP), partide care s-au contrat frecvent pe chestiuni importante, antrenând în cele din urmă prăbușirea guvernului, oferă o lecție viitorului executiv.  

„Dar nu este sigur că următorul guvern german va avea mai multă hotărâre și mai multă capacitate de a acționa decât predecesorul său”, a avertizat, într-un interviu pentru HotNews, Valentin Kreilinger, politolog, cercetător la Institutul suedez pentru studii de politică europeană și visiting fellow la Luiss Guido Carli University, Centre for Parliamentary Studies.

În același timp, a observat el, „urgența este clară și există o conștientizare crescândă în rândul politicienilor din toate partidele că Germania trebuie să ia măsuri decisive”. 

AfD are deja un scor de două ori mai mare decât la ultimele alegeri

AfD a rămas constant în ultimul an la un scor de aproximativ 20%, beneficiind în special de nemulțumirea germanilor privind migrația, și, implicit, de impactul atacurilor mortale comise de migranți în ultima perioadă, dar și de nemulțumirile economice ale germanilor, mulți dintre ei din estul țării, mulți dintre ei tineri.

Toate partidele au exclus o intrare la guvernare alături de gruparea eurosceptică, cu simpatii evidente pentru Rusia lui Vladimir Putin, și mai ales criticată pentru poziția anti-democratică și pentru elementele extremiste, dar comentatorii germani au observat că votul pentru partid nu mai este stigmatizat, așa cum era odinioară. 

„AfD are deja de două ori mai mult decât la ultimele alegeri. Ar fi un mare succes electoral să crească de la puțin peste 10% la peste 20%”, a observat Kreilinger, care se așteaptă ca partidul să considere că acest rezultat este o adevărată victorie electorală.

În ultimele luni, AfD au beneficiat de o susținere puternică din partea unui aliat neașteptat. 

„Guvernul SUA încearcă să construiască alianțe pentru a diviza și împărți Europa”

Alături de România, Germania s-a trezit în ultimele săptămâni ținta atacurilor din partea administrației lui Donald Trump, care și-a arătat în schimb prietenia pentru AfD.

Lucrurile au început cu atacurile lui Elon Musk la adresa cancelarului Olaf Scholz și cu sprijinul declarat de miliardar pentru partidul extremist și pentru lidera sa Alice Weidel, inclusiv o discuție foarte mediatizată organizată cu aceasta pe platforma sa, X.

Vicepreședintele SUA JD Vance a lansat, la rândul său, un atac la Conferința de Securitate de la Munchen, unde a criticat Germania că exclude de la guvernare AfD – el și-a susținut apoi discursul cu o întâlnire cu Weidel. Vance nu s-a întâlnit însă cu Scholz.

„A fost un mesaj puternic (al administrației Trump), în ceea ce privește identificarea aliaților (din Germania), care sunt apropiați ideologic sau presupuși a fi mai apropiați ideologic decât partidele principale”, a observat Kreilinger.

„Guvernul SUA face o alegere și încearcă să construiască alianțe pentru a diviza și împărți Europa”, a concluzionat el. 

„Un vid politic pe care liderii autocratici din Europa doresc să-l umple”

Cercetătorul a subliniat că această strategie a SUA nu a funcționat în trecut, deoarece în prima administrație Trump și după Brexit Europa a rămas unită. 

„Nu este însă sigur că nu va funcționa de data aceasta. Ea ar putea foarte bine să funcționeze”, a spus el, subliniind existența unor forțe eurosceptice mai puternice în interiorul statelor membre.

„Avem mai multe guverne cu simpatii pentru gândirea lui Donald Trump și a administrației sale cel mai proeminent fiind desigur Viktor Orban. Și acesta este punctul meu-cheie: cred că există un anumit vid politic pe care liderii autocratici din Europa doresc să-l umple și, prin urmare, un guvern german puternic anul viitor este chiar mai necesar”, a spus Kreilinger. 

Principalii lideri politici din Germania au criticat amestecul extern în politica internă a țării.

În cele din urmă, a spus cercetătorul, atacurile „au confirmat într-un fel că relațiile transatlantice nu mai funcționează așa cum funcționau înainte și că următorul guvern german va trebui cu adevărat să își regândească relația cu SUA și apoi să acționeze decisiv în Europa”, mai ales în contextul războiului din Ucraina. 

Merz dă semne că e gata să se despartă de SUA

Toate aceste probleme, a spus Kreilinger, „oferă un sentiment de urgență și un mediu internațional instabil pentru alegeri și pentru campania electorală”.

Problemele sunt exacerbate de recesiunea economică care dă fiori Germaniei și care ar putea fi agravată de taxele vamale impuse de SUA, care vor lovi și mai rău industria auto suferindă. 

Friedrich Merz. Foto: Juliane Sonntag / imago stock&people / Profimedia

Vineri, Merz a lansat un avertisment clar cu privire la relația cu SUA în domeniul securității.

„Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai respecte necondiționat angajamentul de apărare reciprocă al NATO”, a declarat el. 

„De aceea, în opinia mea, este esențial ca europenii să depună cele mai mari eforturi posibile pentru a se asigura că suntem cel puțin capabili să ne apărăm singuri continentul european”, a spus Merz.

Migrația și economia, problemele alegătorilor

În vreme ce atacurile administrației SUA au făcut valuri, iar negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au avut și ele ecouri, alegătorii germani au totuși alte probleme pe cap: în primul rând migrația și economia suferindă.

Scufundați în sondaje la aproximativ 15-16%, social-democrații cancelarului Olaf Scholz nu au reușit să puncteze pe niciuna dintre teme, în ciuda faptului că au adoptat în acest mandat măsuri mai dure împotriva migrației, inclusiv impunerea de controale la toate granițele terestre – o măsură care suspendă parțial spațiul Schengen în care România tocmai a intrat.

Cu un discurs vehement și propuneri de înăsprire a legislației, Merz a încercat să preia controlul asupra acestei teme controlate aproape în totalitate de AfD – și a făcut-o inclusiv acceptând voturile AfD în două rânduri în parlament –  în ciuda criticilor venite din partea publicului, a unor voci din interiorul partidului și din afara lui.

În cele din urmă este greu de spus dacă poziția dură semnalată de Merz în privința migrației a avut un efect asupra cifrelor din sondaje – scorul alianței sale conservatoare CDU/CSU a scăzut puțin după asocierea conjuncturală cu AfD, dar per total a rămas constant la aproximativ 30%, a observat Kreilinger.   

Partidul Stângii s-a întors din mormânt

Singura schimbare semnificativă în sondaje a venit pe ultima sută de metri, cu un sprijin spectaculos în creștere pentru Die Linke, Partidul Stângii, care a ajuns în doar o lună de la câteva puncte procentuale la aproximativ 7%, peste pragul de 5% necesar accesului în Parlament.  

Unul dintre motivele creșterii, a spus Kreilinger, este campania Die Linke, care s-a axat pe justiția socială, costul de trai și problema locuințelor, probleme majore pentru o parte mare a electoratului.

Un alt factor a fost faptul că campania lor a fost puternică pe social media, în special TikTok, de unde a atras tinerii alegători. „Heidi Reichinnek, candidata tânără și populară, a reușit să ajungă la acești tineri alegători și a fost destul de vocală cu poziția sa antifascistă în dezbaterea din Bundestag împotriva lui Friedrich Merz”, a spus cercetătorul.

De fapt, a spus el, partidul a reușit să atragă un amestec de alegători tineri și vârstnici. 

Apoi, relevant a fost și faptul că partidul a reușit să ia înapoi o parte dintre alegătorii pierduți către Alianța Sahra Wagenknecht, care a pierdut susținători în ultima perioadă. 

Jocul coalițiilor

De numărul partidelor care intră în parlament ar putea depinde și forma viitoarei coaliții. Pare sigur acum că pragul parlamentar va fi trecut de CDU/CSU, SPD, de AfD și de Verzi – singurul partid din actualul guvern care nu a scăzut semnificativ sub scorul de acum patru ani. 

Die Linke are acum șanse să intre în noul legislativ, dar există deocamdată semne de întrebare în privința șanselor FDP și ale Alianței Sahra Wagenknecht, care părea pe val după alegerile europene și cele din unele landuri, de la finalul anului trecut.

Dacă în parlament vor intra cinci partide, este probabil ca o coaliție formată din două partide să aibă suficiente voturi pentru a forma guvernul, a explicat Kreilinger. Aceasta ar putea fi o coaliție CDU-SPD sau una formată de CDU și Verzi. 

Dacă mai multe partide vor intra în parlament, o coaliție de trei partide este mai probabilă. „Și ori de câte ori trecem dincolo de o coaliție între două forțe, atunci devine mai complicat, ca în cazul guvernului anterior”, a avertizat cercetătorul.

„Așadar, nu este sigur că următorul guvern german va avea mai multă hotărâre și mai multă capacitate de a acționa decât predecesorul său”, a spus el.

„Urgența este reală”

În același timp, a spus Kreilinger, urgența este reală și există o conștientizare crescândă în rândul liderilor din toate partidele că Germania trebuie să ia măsuri decisive pe teme precum găsirea unei soluții la nevoile de finanțare.

Aceasta va fi de fapt una dintre marile bătăi de cap ale viitorului guvern, care se vede nevoit să crească cheltuielile de apărare, să își repare infrastructura învechită, să își sprijine industria auto greu lovită și în general economia în recesiune și nu în ultimul rând să continue să sprijine Ucraina.

Chiar Friedrich Merz a lăsat să se înțeleagă intenția sa de a discuta despre flexibilizarea regulii datoriilor publice. Problema este că limitarea îndatorării este înscrisă în Constituție „și am putea ajunge foarte ușor la un Bundestag în care partidele extremiste care nu doresc să schimbe reducerea datoriei au o treime din voturi”, a spus Kreilinger. 

Problema bugetului este și ea prioritară. Germania încă nu are un buget pentru 2025. Este una dintre primele decizii pe care un nou guvern trebuie să le ia. 

Toate se suprapun cu necesitatea unei acțiuni urgente pe plan european, pentru creșterea capacității de apărare și a competitivității economice, în contextul tensiunilor cu SUA și a amenințării din partea Rusiei.