Călin Georgescu, acuzat printre altele de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, pusese la punct alături de apropiații săi, în cadrul întâlnirii de la ferma din Ciolpani, un plan de destabilizare a țării prin inițierea de acțiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor lui Horațiu Potra, susține Parchetul General, potrivit Agerpres, transmite hotnews.ro.
Parchetul notează că în 4 decembrie, cu două zile înainte de anularea alegerilor, mercenarul Horațiu Potra, care se afla în Congo, a fost contactat de Andrei Avram, liderul grupării „Ciurarii” (specializată în trafic de persoane și proxenetism). Acesta din urmă i-a transmis că „mâna dreaptă” a lui Călin Georgescu ar dori să discute cu el.
Potra a fost de acord să aibă o întâlnire cu Georgescu și a pornit spre România, cu o escală în Dubai. Când a ajuns la București s-a cazat într-un hotel în care a rezervat mai multe camere.
Tot în 4 decembrie, Călin Georgescu l-a contactat pe Eugen Sechila și l-a informat că există un plan și i-l va comunica atunci când se vor întâlni. „Îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia”, i-a spus Georgescu, adăugând că „după aceea îi setez eu”.
Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a transmis către cadre MAI, în 5 decembrie, un mesaj text cu conținut alarmist, în care susținea că exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc și le-ar fi fost garantată exonerarea de răspundere penală.
„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației”, susțin procurorii.
„Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii” din Ciolpani
Potrivit Parchetului, întâlnirea clandestină de la ferma din Ciolpani a avut loc în 7 decembrie, iar la ea au luat parte Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu, șoferul lui Călin Georgescu, și Marin Burcea, bodyguardul acestuia.
Parchetul consideră că întâlnirea a fost de o importanță deosebită pentru modul în care aveau să se deruleze evenimentele ulterior.
„Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți”, se mai arată în aceleași documente.
Întâlnirea și evenimentele ulterioare, mai notează Parchetul, „conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune”.
„Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic”, este concluzia Parchetului.
După întâlnirea de la fermă, Călin Georgescu l-a sunat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste „Frăția Ortodoxă” și un apropiat al lui Eugen Sechila, și i-a spus că în ziua următoare le va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagma „Viața sau Țara”.
În 8 decembrie, când se îndreptau spre București pentru organizarea acțiunilor de destabilizare, Horațiu Potra și mercenarii săi au fost opriți pe drum și reținuți de polițiști.
Apoi, Potra avea să fie pus în libertate prin decizia judecătorilor, care au considerat că acesta nu reprezintă un pericol public.
Miercuri, 26 februarie, anchetatorii au efectuat zeci de percheziții în mai multe județe din țară, la persoane apropiate lui Călin Georgescu. Procurorii au pus sub acuzare 21 de oameni, iar 18 au fost reținuți, în timp ce pentru alți trei – Horațiu Potra, fiul său, Dorian Potra, și fratele Alexandru Potra – au fost formulate cereri de arestare preventivă în lipsă.
Tot miercuri, Călin Georgescu a fost adus la Parchetul General pentru audieri. Fostul candidat la Președinția României a fost inculpat pentru șase infracțiuni și a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
