„România este un teren de testare pentru aceasta, iar noi putem trage mai multe concluzii şi stabili dacă avem ceva de făcut pentru a preveni astfel de probleme în Ungaria”, a adăugat Viktor Orban, citat de Agerpres.

Cât despre alegerile parlamentare care au loc duminică, maghiarii din România trebuie „să se asigure” că vor avea reprezentare în legislativ, a îndemnat Orban. „Fără reprezentare parlamentară, sunt imposibil de promovat interesele comunităţii maghiare în întregul Bazin Carpatic”, remarcă premierul ungar. Dacă etnicii maghiari vor avea „ponderea corespunzătoare” în parlamentul român, atunci ei vor face mai uşoară misiunea guvernului ungar, înlesnind asistenţa pentru ei din partea Ungariei, explică şeful guvernului de la Budapesta.

El a spus despre Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), că în primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost „pe cont propriu”, reprezentând nu doar etnicii maghiari, ci întreaga naţiune.

Viktor Orban, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Partidul lui Orban, depășit în sondaje

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care au fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.

Premierul conservator ungar a acuzat Bruxellesul şi Partidul Popular European (PPE) că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a instala la Budapesta un guvern marionetă, în timp ce un nou partid ungar de opoziţie, creat chiar de unul dintre foştii săi aliaţi, creşte în sondaje.

Acest fost aliat, Peter Magyar, a decis la începutul acestui an să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale. El a demisionat din partidul lui Orban, Fidesz, după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. Peter Magyar a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.

Conform unui sondaj publicat joi, dacă alegerile s-ar desfăşura acum, 47% dintre cei intervievaţi au spus că ar vota cu Tisza, cunoscut de asemenea ca Partidul Respect şi Libertate şi primit în PPE, şi numai 36% cu Fidesz. Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în Ungaria în primăvara anului 2026.