„Este vorba despre Ucraina. Deci, Ucraina va fi la masă, nu am nicio îndoială”, a declarat Rutte, pentru postul american de televiziune, din Paris. „Este vorba despre țara lor – ei trebuie să facă parte din acest acord de pace. Este de bun simț”, a punctat șeful NATO.

Dar, în ceea ce privește reuniunea de urgență de la Paris care a durat mai mult de trei ore, concluzia a fost puțin sub așteptări: chiar dacă Europa este dispusă să facă un pas în față, inclusiv prin trimiterea de trupe pentru menținerea păcii, un mecanism de protecție american este esențial, a spus Rutte.

În timp ce se vorbește despre o poziție defensivă europeană consolidată, chiar și despre trimiterea de trupe în Ucraina, pe măsură ce parteneriatul cu SUA pare să se clatine, status quo-ul conform căruia Europa se bazează pe forța Americii nu s-a schimbat, a dat de înțeles șeful NATO, potrivit CNN.

Negocierile privind Ucraina de la Riad

Întrebat despre discuțiile dintre SUA și Rusia, care vor avea loc marți la Riad, în Arabia Saudită, și despre posibilitatea ca un acord de pace să fie încheiat fără consultarea Kievului și a Alianței Nord-Atlantice, Rutte a spus că „NATO sau Europa trebuie să fie relevante pentru a sta la acea masă, dacă doresc. Și cred că europenii fac acum un pas în față”.

Șeful NATO a precizat că reuniunea de urgență de la Paris a fost o șansă pentru liderii europeni de a stabili o strategie pentru cel mai bun mod posibil de a sprijini procesul de pace în Ucraina, inclusiv discuțiile despre cei mulți „care doresc să trimită trupe în Ucraina după un acord de pace”. Rutte a punctat că este „foarte important ca SUA să fie dispuse să ofere un sprijin – deci nu trupe pe teren, ci un sprijin – care să permită astfel de eforturi”.

Rutte a mai spus că este crucial ca un eventual acord de pace să fie durabil și „să nu fie contestat de (președitele rus) Putin”, subliniind că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a susținut această poziție. Având în vedere acest lucru, prioritatea o reprezintă o pace durabilă cu Rusia, nu intrarea Kievului în NATO, chiar dacă Ucraina se află ireversibil pe calea aderării, a arătat el.

Europa, „pregătită” să își asume garanții de securitate pentru Ucraina

La finalul reuniunii de urgență privind Ucraina care s-a ținut luni la Paris, secretarul general al NATO a afirmat că Europa este „pregătită” să „preia inițiativa” pentru a oferi „garanții de securitate” Ucrainei, notează agențiile AFP și Agerpres.

„Europa este pregătită și are voința să se întărească, să preia inițiativa în a oferi garanții de securitate Ucrainei”, a declarat Mark Rutte, subliniind că acesta este lucrul pe care îl „reține” din reuniunea organizată la invitația președintelui francez, Emmanuel Macron.

„Europa este pregătită să investească mult mai mult în securitatea noastră”, a adăugat fostul premier olandez, recunoscând, însă, că „detaliile vor trebui să fie decise”.

„Dar angajamentul este clar”, a punctat el.
Descumpăniți de dialogul ruso-american cu privire la Ucraina, liderii țărilor-cheie europene reuniți la Paris au părut, totuși, divizați în privința conținutului unor astfel de angajamente de securitate, în special în ceea ce privește eventuala trimitere de trupe în Ucraina.

Unii, precum Franța și Regatul Unit, s-au dovedit a fi în favoarea ei, în anumite condiții, dar alții, precum Germania în special sau Polonia, au considerat această discuție prematură.

Principalele declarații ale liderilor europeni după summitul de criză de la Paris

Liderii europeni reuniți luni la Paris pentru acest summit de urgență au solicitat creșterea cheltuielilor de apărare pentru a spori capacitățile de apărare ale continentului, dar au rămas, în linii mari, divizați cu privire la posibila desfășurare de forțe de menținere a păcii în Ucraina care să sprijine un eventual acord de pace, notează, în schimb, agenția de presă Reuters.

Mai jos sunt câteva dintre cele mai importante declarații ale liderilor europeni la ieșirea de la reuniunea de criză care a avut loc la Palatul Elysee.

Cancelarul german Olaf Scholz

În ceea ce privește ideea desfășurării de forțe europene de menținere a păcii, Scholz a declarat că este „complet prematur și complet nepotrivit să avem această discuție acum. (…) Vreau să spun că, foarte sincer, oamenii vorbesc peste capul Ucrainei, despre rezultatul discuțiilor de pace care nu au avut loc și la care Ucraina nu a spus da”.

În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Scholz a spus: „Dacă statele europene doresc să cheltuiască mai mult (decât 2%) pentru apărare, Germania sprijină ca aceste cheltuieli să nu fie luate în considerare în calculele deficitului bugetar european.”

Premierul britanic Keir Starmer

„Reuniunea informală de astăzi a liderilor europeni a fost un prim pas vital pentru a răspunde acestei provocări privind apărarea. Este clar că SUA nu vor părăsi NATO, dar noi, europenii, va trebui să facem mai mult”.

„Problema împărțirii poverii nu este nouă, dar acum este presantă, iar europenii vor trebui să facă un pas înainte, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și capacitățile pe care le oferim Ucrainei”.

„Suntem în stadiul incipient al procesului. Europa trebuie să își joace rolul și sunt pregătit să iau în considerare angajarea de forțe britanice pe teren, alături de altele, în cazul în care există un acord de pace de durată, dar trebuie să existe un sprijin din partea SUA, deoarece o garanție de securitate din partea SUA este singura modalitate de a descuraja în mod eficient Rusia să atace din nou Ucraina”.

Premierul polonez Donald Tusk

„Relațiile transatlantice și prietenia noastră cu Statele Unite se află într-o nouă etapă și cu toții vedem acest lucru. Probabil că nimeni nu ar trebui să fie surprins că această reuniune de astăzi a confirmat, de asemenea, că partenerii noștri europeni își dau seama că a venit timpul ca Europa să aibă o capacitate mult mai mare de a se apăra”.

Tusk a mai spus că a existat „o confirmare foarte importantă (…) că cheltuielile de apărare nu vor mai fi tratate drept cheltuieli excesive, astfel încât nu vom fi expuși riscului procedurii de deficit excesiv și tuturor consecințelor sale neplăcute”.

Premierul danez Mette Frederiksen

„Toți europenii trebuie să accelereze atunci când vine vorba de Ucraina și, în același timp, să majoreze cheltuielile de apărare acasă, deoarece Rusia amenință acum, din păcate, întreaga Europă”.

„Nu cred că (rușii) se vor opri în Ucraina și, prin urmare, sunt foarte îngrijorată cu privire la realizarea unei încetări rapide a focului, deoarece i-ar putea oferi lui Putin și Rusiei posibilitatea de a reveni și de a se mobiliza din nou, de a ataca Ucraina sau o altă țară din Europa”.

„În ceea ce privește cheltuielile europene pentru apărare, mă aștept ca la următoarea reuniune a Consiliului European să ajungem la un acord cu privire la normele fiscale și la calea de urmat pentru a ne asigura că toate statele membre pot crește efectiv cheltuielile noastre pentru apărare”.

Cu privire la posibila trimitere de trupe daneze: „Suntem deschiși să discutăm multe lucruri diferite, dar aș dori, de asemenea, să subliniez că există foarte, foarte multe lucruri care trebuie clarificate înainte de a ajunge la această situație, deoarece vorbim despre siguranța propriilor noștri bărbați și femei”.

Premierul spaniol Pedro Sanchez

„Discuțiile de pace trebuie să implice activ UE și Ucraina, să consolideze ordinea multilaterală și dreptul internațional și, de asemenea, să consolideze Europa”.

„Salutăm astfel de discuții care s-ar putea transforma într-o pace justă și durabilă, dar trebuie să ne reamintim că nu poate exista o încheiere falsă (a conflictului). Nu putem repeta greșelile trecutului”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită o pace (obținută) prin forță. Pace care respectă independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială, cu garanții de securitate puternice. Europa își asumă pe deplin partea sa din asistența militară acordată Ucrainei. În același timp, avem nevoie de o creștere a apărării în Europa”.