Președintele Maia Sandu anunță mai multe decizii după ședința Consiliului Național de Securitate, convocată pe fondul crizei energetice și al riscurilor hidrologice. Printre măsuri se numără declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, asigurarea unor rute alternative pentru importul de energie electrică și crearea unor rezerve de echipamente, piese de schimb și produse petroliere.
Șefa statului a declarat că Republica Moldova depinde în totalitate de resursele energetice pe care le poate cumpăra de pe piețele internaționale.
„Republica Moldova nu are zăcăminte de petrol, gaze naturale. Depindem în totalitate de ce putem cumpăra pe piețele internaționale”, a declarat Maia Sandu.
Potrivit președintelui, situația de pe piața mondială este tot mai complicată, iar prețurile la energie au crescut semnificativ. Cotația de referință a gazelor naturale pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze.
„Problema tot mai presantă acum este capacitatea de aprovizionare cu energie”, a spus Maia Sandu.
Nistrul, la un nivel critic
O altă problemă majoră este situația hidrologică. Maia Sandu a declarat că aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel alarmant de scăzut.
În perioada 1–20 septembrie, debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care, în mod normal, pentru această perioadă este de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă.
„Nivelul apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk a atins o cotă minimă istorică”, a declarat președintele.
Maia Sandu a precizat că autoritățile trebuie să fie pregătite pentru orice evoluție și să se asigure că Republica Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibili, indiferent de situația din exterior.
Parlamentul urmează să declare stare de urgență
Consiliul Național de Securitate a decis că este necesară declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Propunerea urmează să fie înaintată Parlamentului.
Potrivit Maiei Sandu, o asemenea măsură ar permite Guvernului să reacționeze mai rapid în cazul unor evoluții imprevizibile, inclusiv dacă prețurile la combustibili continuă să crească sau dacă debitul Nistrului scade și mai mult.
Guvernul va trebui să pregătească planuri pentru mai multe scenarii, astfel încât fiecare instituție să știe ce are de făcut în cazul unor probleme de aprovizionare.
Rute alternative pentru energia electrică și rezerve de urgență
Autoritățile vor trebui să asigure capacitatea de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece.
Printre măsurile anunțate se numără posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România, precum și maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova.
De asemenea, instituțiile responsabile vor trebui să creeze rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii.
„Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și stocuri de urgență de produse petroliere”, a declarat Maia Sandu.
Președintele: Rusia nu mai livrează gaze Republicii Moldova
Întrebată de ce Republica Moldova nu cumpără gaze naturale din Rusia, Maia Sandu a amintit că Moscova a redus și apoi a întrerupt în 2022 livrările către țara noastră.
„Rusia a redus și apoi a întrerupt în 2022 livrarea de gaze naturale către țara noastră, încălcând prevederile contractului”, a spus șefa statului.
Aceasta a adăugat că, după expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia, gazele rusești nu mai sunt livrate nici în regiunea transnistreană.
Compensații pentru perioada rece
Maia Sandu a recunoscut că evoluția prețurilor la energie va pune presiune asupra bugetelor familiilor și a dat asigurări că Guvernul va asigura resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga perioadă a sezonului rece.
„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele vulnerabile”, a declarat președintele.
Compensațiile vor ține cont atât de evoluția tarifelor, cât și de gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării.
Guvernul urmează să ofere populației și informații despre modalitățile de economisire a energiei și despre cum trebuie să procedeze oamenii în cazul unor întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură.
39 de încălcări ale spațiului aerian în 2026
În cadrul briefingului, Maia Sandu a vorbit și despre riscurile generate de dronele rusești care ajung în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Potrivit președintelui, în 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 în 2025.
„Orice dronă care încalcă spațiul nostru aerian pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat de aceasta este Federația Rusă”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a precizat că Republica Moldova își modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian, dar că actualele capacități nu sunt suficiente pentru a acoperi toate amenințările.
120 de milioane de euro pentru apărarea antiaeriană
Maia Sandu a menționat că Ministerul Apărării a obținut 120 de milioane de euro în finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, bani care vor fi utilizați pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie.
„Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani”, a spus președintele.
În paralel, autoritățile lucrează cu statele vecine pentru schimbul de informații și caută soluții moderne și mai accesibile pentru detectarea și neutralizarea dronelor.
Sistemul MD-Alert, încă în proces de implementare
Președintele a anunțat că autoritățile caută soluții alternative pentru informarea rapidă a populației în situații de criză, până când sistemul MD-Alert va deveni funcțional.
Implementarea acestuia, potrivit Maiei Sandu, costă aproximativ 5 milioane de euro și mai necesită timp.
„De aceea am cerut instituțiilor să identifice metode intermediare, alternative de informare rapidă, inclusiv cele digitale”, a declarat șefa statului.
Maia Sandu, despre eventualele majorări ale tarifelor la gaze
Întrebată despre o posibilă creștere a tarifului la gaze până la 26 de lei pentru un metru cub, Maia Sandu a spus că prețul este determinat de costul de achiziție și că eventualele modificări trebuie aprobate de ANRE.
„Atunci când ele cresc pe piață, cresc și tarifele, atunci când ele scad, scad și tarifele”, a explicat președinta.
În ceea ce privește compensațiile, Maia Sandu a precizat că există fonduri prevăzute în buget, iar Guvernul caută resurse suplimentare, inclusiv sprijin extern, pentru fondul de vulnerabilitate energetică.
Maia Sandu, despre prețurile la carburanți
Șefa statului a mai declarat că Guvernul ar putea interveni prin măsuri care să atenueze impactul scumpirii carburanților, însă capacitatea autorităților de a influența prețurile internaționale este limitată.
Potrivit Maiei Sandu, instituirea stării de urgență ar permite Guvernului să ia mai rapid decizii în cazul în care prețurile evoluează brusc.
„Schimbările pot fi dramatice și aceste schimbări se pot întâmpla în perioade foarte scurte”, a spus președintele.