E posibil ca acest subiect sa fie pus pe agenda summitului din 14 decembrie al Consiliului European de la Bruxelles. E nevoie de un vot unanim in Consiliul European pentru ca negocierile de aderare sa inceapa.

Republica Moldova si Ucraine au depus cereri de aderare la UE in martie 2022 si li s-a acordat statutul de tara candidata la UE.

Comisia Europeana va recomanda insa ca inceperea negocierilor sa fie conditionata de realizarea unor reforme masive in cele doua tari, puncte-cheie fiind reforma justitiei si construirea unui sistem viabil de limitari si echilibre (checks and balances), care sa previna orice derapaj de la valorile europene.

Odata cu decizia privind Republica Moldova si Ucraina, UE va incepe si discutia despre reforma interna a Uniunii, astfel incat procesul decizional sa nu mai ajunga in blocaje care scad atat competitivitatea blocului european, cat si forta sa politica.

Comisia Europeana a cerut Republicii Moldova ca, intr-un prim pas pe drumul spre deschiderea negocierilor, sa indeplineasca noua conditii legate de statul de drept:

-finalizarea etapelor esentiale ale reformei cuprinzatoare a sistemului de justitie, lansata recent, in toate institutiile din cadrul lanturilor de justitie si de urmarire penala, pentru a le asigura independenta, integritatea, eficienta, responsabilitatea si transparenta, inclusiv prin utilizarea eficienta a verificarii activelor si a supravegherii democratice eficace; in special, ocuparea tuturor posturilor vacante ramase in cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii si in cadrul organismelor sale specializate;

-in toate aceste domenii, remedierea deficientelor identificate de OSCE/ODIHR si de Consiliul Europei/Comisia de la Venetia;

-indeplinirea angajamentului de a combate coruptia la toate nivelurile prin luarea de masuri decisive in directia unor anchete proactive si eficiente, precum si prin obtinerea unui bilant credibil al urmaririlor penale si al condamnarilor; cresterea substantiala a gradului de utilizare a recomandarilor Centrului National Anticoruptie;

-implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influentei excesive a intereselor private asupra vietii economice, politice si publice;

-consolidarea luptei impotriva criminalitatii organizate, pe baza unor evaluari detaliate ale amenintarilor, a unei cooperari sporite cu partenerii regionali ai UE si internationali si a unei mai bune coordonari a autoritatilor de aplicare a legii; in special, instituirea un pachet legislativ privind recuperarea activelor si un cadru cuprinzator pentru combaterea criminalitatii financiare si a spalarii banilor, asigurand conformitatea legislatiei privind combaterea spalarii banilor cu standardele Grupului de Actiune Financiara Internationala (GAFI);

-cresterea capacitatii de a realiza reforme si de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv prin accelerarea implementarii reformei administratiei publice; evaluarea si actualizarea strategiei de reforma a administratiei publice;

-finalizarea reformei gestionarii finantelor publice, inclusiv imbunatatirea achizitiilor publice la toate nivelurile de guvernare;

-cresterea implicarii societatii civile in procesele decizionale de la toate nivelurile;

-consolidarea protectiei drepturilor omului, in special in cazul grupurilor vulnerabile, si solidificarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen si de a combate violenta impotriva femeilor;

Parlamentul European a adoptat in octombrie o rezolutie de sustinere a aderarii Republicii Moldova la UE, initiata de PPE. Rezolutia a fost adoptata cu 448 voturi pentru, 45 impotriva si 43 abtineri.