Alexandr Stoianoglo este candidatul înaintat de socialiști la aceste alegeri. În trecut a deținut funcțiile de procuror al Autonomiei Găgăuze, adjunct al procurorului general, iar apoi cea de procuror general. Ultima a obținut-o în 2019, fiind numit prin decret prezidențial semnat de fostul președinte, Igor Dodon, după ce socialiștii împreună cu democrații au demis guvernul condus de Maia Sandu. Stoianoglo a pierdut fotoliul de procuror general după revenirea PAS la guvernare, fiindu-i intentate mai multe dosare penale, pe care el le califică drept politice. În cariera sa politică, Alexandr Stoianoglo a fost ales de două ori deputat pe listele fostului Partid Democrat și a fost și vicepreședinte al Parlamentului. A candidat la funcția bașcan în Autonomia Găgăuză, în 2006 și 2015, dar a pierdut cursele. În prezent Stoianoglo declară că nu are vreo apartenență politică, deși a fost propus pentru a candida chiar de către liderul PSRM Igor Dodon, cercetat penal în mai multe dosare, și are susținerea acestuia în continuare.

Maia Sandu ajunge în politică între 2012-2015, fiind numită ministru al Educației și implementând un set de reforme importante. A fondat Partidul Acțiune și Solidaritate, iar în 2016 a candidat la prezidențiale, fiind învinsă de Igor Dodon. În 2019 a devenit premier pentru scurt timp, după ce Blocul ACUM, din care făceau parte PAS și Platforma DA, s-au aliat cu socialiștii, înlăturând regimul oligarhic al lui Vlad Plahotniuc. În 2020 l-a învins pe Dodon și devine prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. Mandatul său este marcat de pandemia COVID-19, criza economică și războiul lansat de Rusia în Ucraina.-CITIT Realizarea cea mai mare care-i este atribuită este statutul de țară-candidat și demararea negocierilor de aderare la UE. Nu are reproșuri legate de integritatea sa, dar a fost criticată pentru ritmul lent al reformei justiției și lipsa îmbunătățirii rapide a situației economice.

Renato Usatîi s-a lansat în politică în 2014 și a devenit popular pentru acțiuni cu tentă populistă pe care le organiza: acte de caritate, concerte cu vedete din Rusia și cu promisiunea să-i pună pe hoți la închisoare. A reușit să atragă atenția și prin diverse dezvăluiri despre corupție și scheme oligarhice, deși puține din acestea au putut fi verificate. Usatîi a devenit de două ori primar la Bălți, în 2015 și 2019, dar nu și-a dus mandatele până la capăt. La capitolul integritate, Renato Usatîi a figurat în numeroase dosare penale. Cel mai cunoscut este cazul tentativei de asasinat asupra bancherului rus Gherman Gorbunțov, iar în cel mai recent, este acuzat în Rusia, alături de Plahotniuc și Platon, pentru spălarea a miliarde de dolari prin băncile moldovenești. Usatîi a spus că toate dosarele au fost fabricate la comanda oponenților săi politici. 
Politicianul s-a opus integrării europene și a dat preferință relațiilor cu Rusia, de care l-au legat nu numai multiple afaceri, potrivit lui, dar și contacte cu oameni din servicii secrete și lumea interlopă.-SCOS

Vasile Tarlev este liderul partidului „Viitorul Moldovei”, înregistrat recent cu adresa juridică la Comrat. Asociat în mare parte cu guvernarea comunistă a fostului președinte Voronin, Tarlev a fost cel mai longeviv premier din istoria Moldovei, între 2001 și 2008. Criticii afirmă că, anume în această perioadă, moldovenii au început să plece masiv peste hotare din cauza sărăciei și corupției. Tarlev este și unul din puținii politicieni moldoveni decorați de Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei, în 2016. Această prietenie cu Moscova pare să continue până în prezent, la aproape trei ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, care nu l-a împiedicat pe Tarlev să participe, alături de alți politicieni pro-Kremlin la o recepție organizată de ambasada rusă cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei. Vasile Tarlev afirmă că pledează, printre altele, pentru, „păstrarea statalității moldovenești” și insistă asupra statutului de neutralitate al țării. El spune că știe cum să pună economia pe roate, deși este reticent față de investițiile străine.-SCOS

Irina Vlah este lideră a mișcării obștești „Platforma Moldova”, lansată anul trecut, continuându-și astfel activitatea politică, după ce a deținut două mandate de bașcan al Autonomiei Găgăuze. Scopul declarat al mișcării este de a uni forțele de opoziție împotriva actualei guvernări. Deși exponenții puterii au etichetat inițiativa drept „proiect al Kremlinului”, politiciana respinge acuzațiile, declarându-se pro-europeană.
Anterior, Vlah a promovat o politică de apropiere față de Moscova, fiind oficial primită la Kremlin. În 2014, a sprijinit referendumul ilegal pentru o posibilă independență a Găgăuziei și împotriva aderării la Uniunea Europeană. Vlah și-a început cariera politică în 2005, când a fost aleasă în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor, formațiune în care a deținut funcții de conducere și a obținut repetat mandate de deputat. Ulterior, s-a distanțat de comuniști, acuzându-i de colaborare cu forțele pro-europene. S-a aliat cu Partidul Socialiștilor, iar de-a lungul carierei, Irina Vlah a primit distincții pentru aportul său la dezvoltarea relațiilor cu CSI și Azerbaidjan, precum și o medalie jubiliară din partea Patriarhului rus Kiril.