Curtea Constitutionala s-a pronuntat privind legalitatea decretului semnat de presedintele Maia Sandu cu privire la desemnarea lui Igor Grosu in calitate de candidat la functia de prim-ministru. In urma acestei hotarari, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat ca decizia respectiva reprezinta „o lovitura constitutionala” si transforma R.Moldova intr-un stat prezidential. Totodata, unii experti au atras atentia asupra prevederilor ce se regasesc in Hotararea CCM, potrivit carora neacordarea votului de incredere Guvernului Grosu nu va duce la dizolvarea Parlamentului. Pentru a intelege mai bine decizia Inaltei Curti, dar si consecintele acesteia, reporterii Deschide.MD au solicitat un comentariu expertului in drept constitutional, Alexandru Tanase.
Deschide.MD: Domnule Tanase, prin hotararea CCM, decretul presedintelui Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu in calitate de candidat la functia de prim-ministru a fost declarat constitutional. Totusi, am vazut reactia lui Igor Dodon care a declarat ca aceasta hotarare reprezinta „o lovitura constitutionala” si, de fapt, transforma R.Moldova intr-un „stat prezidential”. In opinia Dvs, ce impact va avea hotararea respectiva asupra Republicii Moldova?
Alexandru Tanase: Insasi sintagma de „o lovitura constitutionala” este lipsita de sens. Constitutionalismul de fapt, este considerat ca fiind perfectiunea statului de drept. Toate hotararile Curtii Constitutionale, fiind parte a textului constitutional, sunt parte a edificiului statului de drept, indiferent daca acestea corespund sau nu agendei politice a unor sau altor politicieni. Oamenii politici vin si se duc, dar regulele instituite de CCM raman valabile pentru viitor, indiferent de atitudinea fata de ele.
Cat tine de transformarea RM in „stat prezidential”, daca memoria nu ma insala, ex-presedintele Igor Dodon, era cel care promova cel mai intens acest model, a ajuns pana acolo incat a instituit si o coscogeamite comisie prezidentiala care avea ca scop modificarea Constitutiei, pentru a transforma RM in republica prezidentiala.
Daca ar fi sa ne intoarcem la Hotararea CCM. Inalta Curte a respectat in totalitate propria jurisprudenta si n-a acceptat dreptul discretionar al presedintelui de a desemna premierul. Curtea a mentionat explicit ca toate principiile generale aplicabile in materie de desemnare a candidatului pentru functia de Prim-ministru cuprinse in Hotararile nr. 32 din 29 decembrie 2015 si nr. 23 din 6 august 2020 raman perfect valabile. In §53 Curtea a reitarat aceste principii ”... marja discretionara a Presedintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru este limitata. In cazul in care este constituita o majoritate parlamentara absoluta formalizata, Presedintele Republicii este obligat sa desemneze candidatul inaintat de aceasta majoritate pentru functia de Prim-ministru. In cazul in care nu este constituita o majoritate parlamentara absoluta formalizata, Presedintele Republicii este obligat ca, dupa consultarea fractiunilor parlamentare, sa desemneze un candidat pentru functia de Prim-ministru, chiar daca fractiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.”
In aceasta speta, CCM si-a bazat decizia pe circumstantele de fapt si anume, ca decretul de desemnare a dlui Grosu, a fost emis in momentul cand nu exista o majoritate parlamentara. Astfel, la §69 Curtea a retinut expres „Decretul contestat a fost emis dupa ce Presedintele Republicii a constatat ca majoritatea parlamentara absoluta formalizata a incetat sa mai existe, ca urmare a renuntarii dnei Mariana Durlesteanu de a mai fi candidat la functia de Prim-ministru”. In concluzie, din Hotararea CCM nu rezulta sub nici o forma deplasare spre modelul semi-prezidential, iar caracterul parlamentar al statului n-a fost afectat in nici un fel.
