Deputații au revenit la muncă. Astăzi a început sesiunea de primăvară a Parlamentului. La prima ședință din acest an au participat liderii legistaivelor din Letonia, Estonia și Lituania aflați într-o vizită oficială la Chișinău. De la tribuna legislativului, cei trei au lansat mesaje de susținere pentru parcursul european al țării.
Ședința a început cu intonarea imnului de stat și al Uniinii Europene de către fanfara Liceului Republican de muzică „Ciprian Porumbescu.
Deputatul comunist, Adrian Domentiuc s-a aşezat pe scaun când a început intonarea imnului UE. Mai mult, după asta toți comuniștii au ieșit din sală, boicotând disursurile celor trei oficiali europeni. De la tribună, liderii parlamentelor din Lituania, Estonia și Letonia au reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și vorbit despre agresiunea rusă în Ucraina și efectele acesteia asupra țării noastre.
Lauri HUSSAR, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI DIN ESTONIA: „Înțelegem responsabilitatea continuării acestui curs vizionar care a căzut pe umerii voștri. Războiului Rusiei împotriva Ucrainei care a avut un impact imens asupra economiei Republicii Moldova și sectorului energetic. Rusia nu se va schimba. Știm din propria istorie că democrația, suveranitatea și libertatea nu sunt garantate niciodată.”
Juozas OLEKAS, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI DIN LITUANIA: „Realizările dumneavoastră din ultimul an sunt semnificative în ciuda amenințărilor la adresa securității și a presiunii din partea Moscovei și în pofida faptului că o parte din regiunea țării, regiunea transnistreană este încă ținută de Rusia ca ostatică și instrument de șantaj.”
Președintele Parlamentului din Letonia, care și-a susținut discursul în limba de stat, letonă, a accentuat rolul limbii în identitatea unui stat și a vorbit despre poezia „În limba ta”, scrisă de Grigore Vieru.
Daiga MIERINA, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI DIN LETONIA: „Această poezie a stat la baza cântecului „Dzimtā valoda”, „limba maternă în traducere”. În perioada în care Letonia se afla sub o presiune sovietică, acest cântec a devenit un simbol al rezistenței limbii, a reprezentat o rezistență non-violentă la rusificare.”
Următoarea ședință în plen este programată pentru ziua de joi.