BBC: Se simte Moldova mai în siguranță decât înainte, în lumina declarațiilor făcute de noua administrație americană în ultimele săptămâni?

Mihai Popșoi: Din păcate, nici Moldova, nici Ucraina nu s-au simțit în siguranță de multă vreme. Și, desigur, haosul pe care îl observăm nu sporește securitatea.

Pe de altă parte, mesajul că Europa ar trebui să aibă mai multă grijă de propria sa securitate, pe care îl auzim de la partenerii noștri americani, este foarte corect.

Și aici vorbesc, printre altele, despre Republica Moldova, care, în 30 de ani de independență, s-a gândit în ultimul rând la securitate, ca pe o gândire ulterioară, iar asta nu e bine. Dacă ești o țară suverană, dacă vrei să fii luat în serios și vrei să oferi efectiv securitate cetățenilor tăi, atunci a nu cheltui pentru apărare este greșit. Trebuie să vă luați în serios siguranța. Și acesta este principalul mesaj al partenerilor americani pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga Europă în ansamblu.

Probabil că acest mesaj a fost auzit și multe țări își măresc cheltuielile pentru apărare. Și Republica Moldova încearcă să rezolve aceste probleme. Avem o nouă Strategie de Securitate Națională, investim mai mult în securitate. Ucraina ne ajută foarte mult, Uniunea Europeană ne ajută prin programul European Peace Facility, anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la programul Parteneriat pentru Pace cu NATO, există programe bilaterale cu Statele Unite, cu Marea Britanie și cu mulți alți parteneri. Acesta este un mare ajutor.

Desigur, mulți nu sunt mulțumiți de asta. Guvernelor, întotdeauna și de pretutindeni, nu le place în mod deosebit să cheltuiască banii pentru securitate; Securitatea în acest sens este mai puțin atractivă, deși este o nevoie umană de bază.

Dar oamenii se gândesc la siguranță doar atunci când, Doamne ferește, se întâmplă evenimente ca cele din Ucraina. Dar uneori, acolo unde există o mare influență a propagandei rusești, oamenii nu gândesc nici după asemenea evenimente. Chiar și în astfel de situații îngrozitoare, oamenii resping aceste cheltuieli.”

BBC: Există într-adevăr o tendință generală în Europa acum spre creșterea cheltuielilor pentru apărare, iar Trump și întreaga nouă administrație americană vorbesc despre asta. Dar Moldova cheltuiește în prezent, dacă nu mă înșel, aproximativ jumătate din PIB pentru apărare. Într-unul dintre interviurile dvs, ați spus chiar că linia defensivă a echipei Real Madrid costă mai mult decât cheltuiește Moldova pentru apărare.

Mihai Popșoi: Din păcate, acest lucru este adevărat.

BBC: Care sunt obiectivele dvs? Trump spune acum că cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie de cel puțin 3% din PIB, Polonia a atins deja pragul de 5%. Cum arată Moldova în acest context?

Mihai Popșoi: Pe acest fond, desigur, nu pare foarte avantajos, dar în Strategia de Securitate Națională, despre care am menționat, avem o țintă de 1%. Pentru că a viza 3 sau 5 la sută din 0,3 sau 0,4 este, sincer vorbind, nerealist. Dar trebuie să ajungem la unu la sută.

BBC: Când?

Mihai Popșoi: Până în 2030, cred. Nu sunt sigur.

În viitorul relativ apropiat, trebuie să creștem cheltuielile pentru apărare, iar pe termen lung, desigur, trebuie să ne gândim mult mai serios la garanțiile securității noastre.

Pe 15 februarie, în fața clădirii Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova a avut loc un protest împotriva închiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău.

Propaganda rusă spune că neutralitatea este o garanție a securității, iar unii dintre cetățenii noștri sunt convinși de acest lucru. Dar dacă te uiți la experiența istorică, sunt multe țări neutre... de ce să mergi departe, aceeași Ucraina era de facto o țară neutră, nealiniată în 2014, când a început agresiunea rusă. Trebuie să ținem cont de asta.

Dar, în același timp, într-o țară democratică, care este Republica Moldova, astfel de decizii ar trebui luate doar în contextul unui proces democratic, așa cum este decis de cetățeni. Până acum, majoritatea cetățenilor consideră că neutralitatea este o garanție a securității.

BBC: Vom reveni la această problemă mai târziu. Spuneți-mi, din acest moment, oficialii moldoveni au avut contacte directe cu noua administrație americană?

Mihai Popșoi: Încă nu au existat contacte directe, dar comunicăm. Dacă luăm în calcul contactele cu congresmenii, acestea existau, dar nu încă cu reprezentanții guvernului.

Am fost la Washington în noiembrie-decembrie, când noul guvern încă nu preluase mandatul.

Dar toate contactele noastre din Washington au fost întotdeauna bipartizane. Ne-am întâlnit atât cu reprezentanții Partidului Democrat care erau la putere, cât și cu opoziția, cu republicanii, așa cum este normal și acceptat în țările democratice. Prin urmare, avem contacte bune cu reprezentanții Partidului Republican și sperăm să stabilim contacte directe cu reprezentanții noii administrații în viitorul apropiat. Dar chiar și acum, dacă numărăm contactele prin Departamentul de Stat, ele, desigur, se întâmplă.

Va ajuta Kievul la rezolvarea problemei Transnistriei?

BBC: În declarațiile unor oficiali moldoveni, și chiar parțial în ale dumneavoastră, se aude speranța nespusă a Chișinăului că Kievul va proteja interesele moldovenești sau că problema transnistreană poate fi rezolvată în cadrul rezolvării problemei ucrainene mai ample. Spune-mi, este o percepție greșită sau chiar ai astfel de gânduri?

Mihai Popșoi: Nu tocmai. Desigur, suntem foarte recunoscători prietenilor și partenerilor noștri din Kiev care ne-au susținut. Deschiderea și sprijinul Kievului pentru Moldova au fost și rămân întotdeauna la cel mai înalt nivel. Și este reciproc. De asemenea, îi ajutăm pe prietenii noștri ucraineni în orice fel putem, mai ales când vine vorba de ajutorarea refugiaților.

Dar în ceea ce privește reglementarea transnistreană, desigur, nu ne putem baza pe nimeni decât pe noi înșine și cu atât mai puțin ne putem aștepta ca cineva să ne rezolve problemele. Rezolvarea problemelor Republicii Moldova este în întregime responsabilitatea cetățenilor și, în primul rând, a sistemului politic al Republicii Moldova.

Desigur, prietenii noștri ne pot ajuta. Unii „prieteni” nu atât de buni pot, dimpotrivă, să încerce să ne înrăutățească lucrurile.

Dar sprijinul, deschiderea și înțelegerea pe care le primim acum de la președintele Zelensky și de la toți colegii noștri de la Kiev sunt de mare ajutor.

Iar mâna de prietenie și asistență pe care președintele Zelensky a oferit-o în cadrul recentei vizite a președintelui Sandu la Kiev, în contextul crizei energetice, a fost cu siguranță apreciată de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv de cei care locuiesc în regiunea transnistreană. Pentru că atunci când nu ai electricitate și copiii tăi îngheață, percepția ta despre „lumea rusă” se schimbă puțin.

Așadar, reglementarea transnistreană este o prioritate pentru autoritățile Republicii Moldova. Dar suntem încrezători că prietenii și partenerii noștri din Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite, desigur, ne vor sprijini în acest sens, deoarece stabilitatea în regiunea noastră și în lume, în prosperitate, este interesul nostru comun.

BBC: Cu toate acestea, permiteți ca problema Transnistriei să fie pusă în discuție în cadrul unor negocieri pe problema ucraineană, la care ar participa în mod evident SUA, Rusia și, eventual, Europa?

Mihai Popșoi: În teorie, desigur, acest lucru este posibil. Dar acum încercăm să nu agravăm situația deja dificilă odată cu începerea negocierilor de pace în Ucraina.

Desigur, repetăm ​​mereu și insistăm ca prezența militară rusă din regiunea transnistreană a Republicii Moldova să fie retrasă.

În primul rând, nu are temei juridic, iar în al doilea rând, în 1999, Federația Rusă și-a asumat obligații legale de a retrage acest contingent.

Prin urmare, avem speranța, și lucrăm la asta cu parteneri internaționali, că se va crea contextul pentru retragerea acestui contingent.

Vrea diaspora din Occident să intre în UE?

BBC: Anul trecut, Chișinăul a anunțat obiectivul de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene până în 2030. Mai este relevant acest obiectiv?

Mihai Popșoi: Desigur. Dacă se rezolvă mai devreme, atunci, dacă vrea Dumnezeu, chiar mai devreme.

Desigur, trebuie să fim realiști, dar suntem destul de ambițioși. Vrem să finalizăm negocierile în trei ani și vom munci din greu la asta, pentru că este realist.

Avem un mare ajutor: de zece ani ne îndreptăm spre armonizarea legislației noastre cu legislația europeană. Desigur, mai este mult de lucru, dar astăzi am fost foarte încurajați de declarațiile făcute la München de doamna Ursula von der Leyen - că Ucraina este o prioritate pentru actuala Comisie Europeană.

BBC: Dar ea nu a spus nimic despre Moldova.

Mihai Popșoi: Dar deschiderea și sprijinul pe care Uniunea Europeană le oferă Ucrainei este și sprijin pentru Republica Moldova. În schimb, sprijinul pe care Uniunea Europeană îl oferă Moldovei este și sprijin pentru Ucraina. Pentru că totul este conectat, suntem într-o barcă mare, iar progresul și ajutorul pentru o țară este un ajutor pentru alta, inclusiv pentru prietenii noștri din Balcani.

BBC: Rezultatele referendumului constituțional care a avut loc în Moldova în toamna anului trecut v-au schimbat optimismul? Victoria a fost obținută, dar, în primul rând, este, sincer vorbind, nu prea convingătoare, iar în al doilea rând, vă subliniază că majoritatea oamenilor care trăiesc în Republica Moldova însăși au votat „împotrivă”.

Mihai Popșoi: Întrebarea este corectă, după cum se spune, „direct la țintă”.

Pe baza sociologiei pe care o aveam, ne așteptam ca rezultatul să fi fost cu 5-10 la sută mai bun.

Dar trebuie să pornim de la realitatea pe care am observat-o și pe care am realizat-o puțin prea târziu. Acea realitate, în care există reprezentanți ai crimei internaționale organizate, s-ar putea spune – și nu eu am spus-o așa, ci procuratura noastră a fost cea care a spus-o așa – legat de un oligarh fugar care se află acum pe teritoriul Federației Ruse și îi promovează interesele. Prin mită, a reușit să promoveze această influență unui număr relativ mare de alegători din Republica Moldova.

Dar, realizând nivelul vulnerabilității noastre și nivelul problemei, instituțiile noastre de stat au răspuns și noi, desigur, nu vom permite acest gen de influență asupra procesului electoral cu scopul de a schimba cursul geopolitic al țării. Nu vom permite acest lucru, iar cetățenii Republicii Moldova nu vor permite acest lucru.

Dar, revenind la rezultat, după cum mă asigură prietenii mei de aici și de peste Atlantic, o victorie este o victorie, chiar dacă procentul s-a dovedit a fi puțin mai mic decât ne așteptam. Pentru că aceasta este majoritatea cetățenilor Republicii Moldova în ansamblu. Iar încercarea de a împărți cetățenii în cei care sunt în țară și cei care sunt în diaspora face parte din narațiunile pro-ruse. Cetăţenii noştri nu îşi permit să fie dezbinaţi în acest fel, pentru că în Moldova nu există practic nicio familie al cărei membru să nu fie în Europa, sau în Statele Unite, sau în Rusia, deşi în Rusia sunt acum mult mai puţine din motive obiective. Și familia mea nu face excepție în acest sens. Și sprijinul pe care diaspora îl oferă țării în mod direct prin transferuri de fonduri acasă, desigur, îi conferă acesteia dreptul deplin de a influența procesele democratice. Nu se va putea face o pană între moldovenii aflați în afara țării și cei care sunt acasă.