Deși e susținut de socialiști, el spune că nu are apartenență politică și respinge acuzațiile care îl descriu drept „candidat al Kremlinului”. Totuși, manifestă o abordare prudentă față de integrarea europeană. Asta deși critică ritmul și modul de implementare a reformelor pro-UE. Ba chiar a propus semnarea unei declarații simbolice pentru susținerea parcursului european. Dar o astfel de declarație nu ar avea nicio valoare juridică față de referendumul constituțional, pe care Stoianoglo l-a boicotat.

Investigații jurnalistice au mai scos la iveală o contradicție dintre declarații și viața sa personală. Căci candidatul socialiștilor deține cetățenie românească, iar membrii familiei sale beneficiază plenar de un șir de oportunități în UE. Stoianoglo a spus că a obținut pașaportul nu atât din convingere cât din motive pur pragmatice, ceea ce i-a făcut pe critici să-i reproșeze că ar susține Europa mai degrabă pentru a atrage alegători din alte tabere.

Ambiguități în activitatea sa politică au fost semnalate și anterior, când, fiind membru al unei coaliții pro-europene în Parlament, Stoianoglo a refuzat să voteze pentru condamnarea ororilor comunismului sau când a fost co-autor al unui proiect de lege ce glorifica drept act de „eliberare” ocuparea Basarabiei de către URSS. Ambiguă a fost și reacția sa față de războiul din Ucraina. Căci deși a exprimat, cităm, o „atitudine negativă” față de conflict, nu a condamnat Rusia direct pentru invazie.

Stoianoglo are o experiență semnificativă în domeniul juridic, ocupând poziții de la simplu procuror la șef al Procuraturii Generale. A demonstrat competențe și în funcții publice, fiind deputat și vicepreședinte al Parlamentului. Iar în calitate de procuror general a avut ocazia să investigheze cazuri de mare corupție. Totuși, a fost acuzat de decizii controversate și de lipsă de acțiuni decisive, în special în cazul lui Platon, acuzat de „furtul miliardului”, dar eliberat din detenție, și al lui Șor, care părăsise deja țara. I s-a reproșat că nu a reușit să avanseze nici în dosarul „kiliok”, în care Igor Dodon, care îl susține în actuala campanie, a fost filmat în timp ce accepta de la oligarhul Plahotniuc o pungă în care se presupune că erau bani.

Însuși Stoianoglo este implicat în mai multe dosare penale. Un caz legat de suspendarea sa din funcția de procuror general i-a adus însă câștig de cauză la CEDO. În altul, privind „expulzarea profesorilor turci” cauza a fost clasată. Celelalte includ acuzații de corupere pasivă, divulgare de informații private, abuz în serviciu și îmbogățire ilicită. Stoianoglo respinge acuzațiile, afirmând că toate dosarele ar fi fabricate de actuala putere.