Maia Sandu ajunge prima femeie președinte din istoria republicii în 2020, când câștigă alegerile cu o puternică retorică pro-europeană, promisiuni de reformare a justiției și combatere a corupției.
De-a lungul mandatului, Sandu gestionează provocări majore, precum pandemia, criza economică și tensiunile geopolitice cu Rusia. Realizarea cea mai mare este însă statutul de țară-candidat și demararea negocierilor de aderare la UE – pași extrem de importanți, pe care Republica Moldova îi face pe fondul invaziei ruse în Ucraina.
Deși apreciată pentru integritatea sa, Sandu a fost criticată pentru ritmul lent al reformei în justiție și lipsa vreunei îmbunătățiri rapide a condițiilor economice. Partidele pro-Kremlin i-au reproșat și că ar pune țara în conflict cu Moscova; dar și c-ar limita libertatea de exprimare, după închiderea unor posturi pro-ruse. În actualele alegeri, Sandu a câștigat primul tur cu 42,49% din voturi, axându-și platforma pe promisiunea de aderare la UE până în 2030, îmbunătățirea condițiilor de viață, grija pentru cetățeni și menținerea păcii.
Deși a susținut că Moldova a fost ținta unei fraude fără precedent și că „grupări criminale” și „forțe străine” au încercat să cumpere 300 de mii de voturi, actuala șefă a statului nu a contestat rezultatele scrutinului și nici cele ale referendumului pro-european, care a trecut la limită. În timp ce autoritățile moldovene și partenerii occidentali au arătat cu degetul spre Rusia și oligarhul fugar Ilan Șor, al doilea clasat în actualele alegeri, Alexandr Stoianoglo, i-a reproșat că nu a prezentat dovezi concludente și că ar fi exagerat cifrele anunțate de poliție.
Maia Sandu a respins și criticile potrivit cărora referendumul pro-european ar fi „eșuat” din cauza ambiției sale de a-l lega de alegeri, pentru a obține avantaje electorale. În consecință, rezultatul strâns al referendumului a fost catalogat drept „îndoielnic” de contracandidatul său susținut de socialiști, care, de altfel, a boicotat plebiscitul, și a avertizat că „promovarea” acestuia ar adânci „dezbinarea în societate”.
La prima dezbatere electorală a celor doi candidați la șefia statului, desfășurate fără moderator, Sandu a recunoscut că reforma justiției promisă acum patru ani decurge „prea încet”. Fără să ofere detalii, președinta a promis că se va face „o altfel de reformă, după alegeri”.
Maia Sandu a mai candidat la prezidențiale și în 2016, când a fost învinsă de contracandidatul său socialist, Igor Dodon. A deținut pentru scurt timp și fotoliul de premier, în 2019, după ce Blocul ACUM, din care făcea parte și partidul pe care la fondat, PAS, a format o alianță cu socialiștii, reușind să înlăture regimul oligarhic al lui Plahotniuc.
