Republica Moldova a pierdut anul trecut 3 poziții în indexul anual al democrațiilor, realizat de The Economist. Este însă cu un loc înaintea României, care a înregistrat un regres semnificativ anul trecut, fiind retrogradată de la categoria „democrație defectuoasă” la cea de „regim hibrid”. În țara noastră democrația încă are defecte, iar anul trecut cel mai mult a influențat în acest sens interferența Federației Ruse în alegeri. La nivel global, datele sunt alarmante. Potrivit studiului, democrația a avut de suferit, ajungând în cea mai proastă formă din ultimii aproape 20 de ani de când se fac măsurători.
Potrivit indexului anual al democrațiilor întocmit de Economist Intelligence Unit, după cel mai mare an electoral din istorie, Republica Moldova este pe locul 71 în lume, din 167 de țări care sunt supuse acestor măsurători. Astfel, față de 2023, țara noastră a pierdut trei 3 poziții. Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democratii defectuoase și democrații depline.
ZONELE DE CLASIFICARE
- regimuri autoritare
- regimuri hibride
- democrații defectuoase
- democrații depline
Țara noastră se încadrează la „democrații defectuase”, cu un scor de 6,04 puncte.
Andrei CURĂRARU, ANALIST POLITIC: „Republica Moldova este într-un proces destul de complex de a scăpa de acel regim hibrid, calificare pe care am pierdut-o în 2021. Mergem spre o democrație funcțională. Acum vorbim despre o democrație cu defecte, fapt ce reflectă realitatea din Republica Moldova. Nimeni nu poate să ignore schemele de corupere politică, despre care vorbește și The Economist, acele mișcări și valuri de dezinformare, pe care The Economist le prezice și pentru 2025, dar și faptul că legislația noatră nu a făcut fața la tot ce înseamnă interferența externă în democrația Republicii Moldova.”
Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci criterii: procesele electorale și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Andrei Curăraru precizează că alegerile libere sunt unul dintre procesele cele mai importante pentru democrația din Republica Moldova.
Andrei CURĂRARU, ANALIST POLITIC: „Corectitudinea este afectată de corupere politică, de interferența externă a Federației Ruse, dar și de faptul că noi avem vulnerabilități interne pe care le explotează rușii. În primul rând, acele probleme economice și sociale pe care le utilizează actorii pro-ruși pentru a promova aceleași scheme de corupție.”
În clasament, Moldova stă mai bine decât România, fiind la un puct distanță. Mai exact, România este pe poziția 72, înregistrând în 2024 un regres semnificativ și fiind retrogradată de la categoria „democrație defectuoasă” la cea de „regim hibrid”.
Andrei CURĂRARU, ANALIST POLITIC: „Este clar că totul este legat de proiecția care există asupra ultimelor alegeri care au fost anulate de Curtea Constituțională. Nu s-a înțeles foarte bine motivul anulării rezultatelor, dar și impactul acestora. Există multă presiune externă. România trebuie să se gândească foarte atent la următorii pași și în special la felul cum comunică despre aceștia, or este clar că aceeași interferență pe care o simțim noi, o simt și cei din România, dar intensitatea pentru ei este o noutate și ei abia se calibrează la a răspunde adecvat.”
Față de Ucraina și Georgia, Moldova stă mai bine la capitolul democrație. În Europa, care găzduiește nouă dintre primele zece țări din indice, s-au înregistrat unele scăderi notabile. Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una defectuoasă. Sunt și țări unde lucrurile rămân neschimbate. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică țară din lume, fiind urmată de Noua Zeelandă și Suedia. America a rămas o democrație defectuoasă, dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, notează studiul. La nivel global, doar puți peste 6 procente din populația lumii trăiește acum într-o democrație deplină, adică de două ori mai puțin față de acum zece ani.
