Comisia Electorala Centrala a oferit datele preliminare dupa procesarea 100% din procese verbale procesate. Astfel, Maia Sandu, devine prima femeie presedinte din istoria Republicii Moldova.
Potrivit CEC, Maia Sandu a obtinut 57,75% ceea ce inseamna 943 486 de voturi, iar Igor Dodon a obtinut 42,25% ( 690 139).
Maia Sandu este detinatoare a trei diplome de studii economice si administrare publica, dintre care una obtinuta la Harvard. Ajunge sa detina functia de consilier al unuia din directorii executivi ai Bancii Mondiale, in anii 2010 - 2012. Prefera totusi sa paraseasca Washingtonul si sa revina in Moldova. Dupa cum mentioneaza insasi politiciana in autobiografia sa, „socata” fiind de calitatea guvernarilor si „dupa ce a vazut cum se fac lucrurile in tarile civilizate”, „revine acasa pentru a pune umarul la dezvoltarea tarii” si accepta functia de Ministru al Educatiei.
Din toamna lui 2014 pana in vara anului 2015 se asociaza cu PLDM, fara sa devina totusi de jure membru de partid. Face parte din trei guverne, iar dupa demisia premierului Chiril Gaburici este propusa de liberal-democrati la functia de premier. Politiciana inainteaza insa o serie de conditii (printre care, numirea unui nou procuror general si guvernator al Bancii Nationale), fapt ce determina PLDM sa isi revada candidatul la functia de prim-ministru, Maia Sandu ne mai regasindu-se in noua garnitura guvernamentala.
In decembrie 2015, Maia Sandu se distanteaza de PLDM, declarand ca opteaza pentru o „clasa politica care sa iubeasca poporul mai mult decat propriul buzunar”, anunta ca fondeaza propria platforma politica, Partidul Actiune si Solidaritate, PAS.
In 2016, participa la prezidentiale, fiind candidatul comun al dreptei anti-oligarhice, pro-europene. Sustinuta de peste 766 de mii de cetateni in turul doi, gratie mobilizarii fara precedent a diasporei din Occident, Maia Sandu este devansata totusi cu putin peste 4% de contracandidatul sau pro-Kremlin, socialistul Igor Dodon.
La parlamentarele din februarie 2019, PAS si Platforma DA formeaza Blocul electoral ACUM, care-si propune sa debarce regimul oligarhului Vlad Plahotniuc, acuzat de oponentii sai de frauda bancara fara precedent – „furtul miliardului”.
Blocul ACUM obtine 26 de mandate in Parlament. Patru luni mai tarziu, se aliaza cu socialistii si instaleaza propriul guvern, condus de Maia Sandu, iar in scurt timp Plahotniuc paraseste tara. Deja in noiembrie, Guvernul Sandu este demis insa, prin motiune de cenzura, inaintata de socialisti si sustinuta de democrati. Blocul ACUM ii acuza la randul sau pe socialisti si presedinte ca s-ar opune unor „reforme reale” in justitie.
Debarcarea de la guvernare a guvernului Maiei Sandu adanceste tensiunile intre Platforma DA si PAS, care nu reusesc sa desemneze un candidat comun la scrutinul prezidential actual.
