Suvoaiele le-au naruit visele si planurile, dar nu si puterea de a lua totul de la capat. Astazi, va prezentam povestea unui sat intreg, care si-a mutat locul, dupa inundatiile grave din 2010. Oamenii din Cotul Morii si-au lasat casele si si-au reconstruit viata in alta parte. La 9 ani de la cele intamplate, localitatea este acum plina de viata, cu magazin, centru medical, gradinita si biserica.

Publicat:22.09.2019, 20:11

“- 7 iulie. Apa a venit.”

Nimeni nu si-a putut imagina ca aceasta zi, cu 9 ani in urma, urma sa le schimbe viata. In dimineata, din 7 iulie, 2010, digul din satul Nemteni a cedat... 

… iar apele au intrat cu putere intr-un sat, apoi in altul, inundand sute de gospodarii. 

“ O rupt damba. “ 

Satenii au fost evacuati fortat. Unii nu s-au lasat dusi. 

“ - Cum sa las vitelul mic? “ 

Politistii au mers din casa in casa, pentru a se asigura ca nimeni nu a mai ramas. 

“ Nu merg. La mine casa e puternica. “ 

“ - Cu barcile au venit. Cu natura nu te pui. “ 

Intelegand ca sunt neputinciosi in fata furiei naturii, oamenii din satul Cotul Morii si-au lasat casele si au plecat, construindu-si viata impreuna in alta parte. Guvernul Romaniei i-a sprijinit financiar atunci, ridicandu-le noi locuinte.

“ - Cand ati venit ce era aici?

- Nu era nimic. Pamant arabil. “ 

Odata cu pomii din gradini, a inflorit si viata in noul sat. Oamenii si-au sadit flori si copaci, si-au ridicat case si si-au facut fantani.

“ rosii, castraveti, prune...”

Pentru ca au inteles ca nu le-a mai ramas nimic altceva decat … sa o ia de la capat. 

“ - Ca la moldoveni. “ 

Satul nou este mai viu ca niciodata cu gospodarii mari, gradini pline cu roada si multi copii cu zambetul pana la urechi. 

Oamenii au aici gradinita, biserica, primarie, centru de sanatate si magazin. Iar fiecare dimineata incepe cu anunturile facute de primarita la radioul local.

Totusi, dorul. Dorul, ca un fir invizibil de ata, ii leaga pe oameni de satul vechi. Iar lacrimile care apar cand isi amintesc de acel loc, le tradeaza suferinta. 

“ - E mai bine in satul natal. Acolo ne-am nascut. “ 

Asa ca acolo au mai ramas cativa oameni, care nu s-au putut rupe de casa. Nu i-a lasat inima, spun ei. 

"Am facut casa din nou“ 

“Ma uit in stanga, ma uit in dreapta. Nu este nimeni. “ 

Suflete parasite. Asa arata acum casele, in care candva rasunau chicote de copii. Din cand in cand, satenii mai vin sa-si vada locuintele. 

“ Acolo era bucataria. “ 

Incaltaminte, tablouri pe pereti si mobila. Totul a ramas neatins, pentru ca oamenii nu au reusit sa ia cu ei lucrurile agonisite o viata, cand au vazut ca apa creste dintr-o clipa in alta. Doar paienjenisul si stratul de praf arata ca aici nu mai traieste nimeni. 

“ Apa nu e buna de baut? 

- Nu. “ 

In biserica, aflata atunci in constructie, au mai ramas icoane si lumanari. Totul parca s-a oprit in loc, exact in momentul cand au venit suvoaiele.

Desi apele practic le-au naruit visele si planurile, de 9 ani satenii isi construiesc viata de la inceput. Inundatiile, cele mai grave din tara noastra, au lovit sate intregi. 

Iar in Nemteni, viitura a adus dezastru si disperare. O batrana a fost scoasa cu forta din casa, pentru ca nu voia sa lase tot ce a agonisit o viata. Dupa o noapte in care nu au inchis un ochi, oamenii s-au pornit cu barcile sa vada ce mai pot salva.

“ Am lasat vaca “ 

Doi barbati au fost dati disparuti. Ulterior, au fost gasite corpurile neinsufletite ale acestora. 

Reporterii PRO TV au mers in mijlocul suvoaielor, fiind alaturi de oameni, pentru a arata tragedia prin care au trecut acestia.

Cand apa a inceput treptat sa se retraga, unii s-au intors in sat. 

“ A ramas graul in pod. “ 

Cei care si-au gasit locuintele inundate s-au adapostit unde au putut. 

“ In aceasta casa locuiesc 44 de oameni. “ 

Aceasta casa care inainte de inundatii era parasita, a devenit suprapopulata, intrucat a ramas neatinsa de suvoaie. 

“ Dormim cate 10 in camera. “ 

Cei mai multi sinistrati au ramas in scoala din satul Obileni.

Oameni din diferite localitati ale tarii trimiteau ajutoare.

Dupa ce viiturile au trecut, satenii au trait adevarata tragedie. Apa a lasat mii de pasari moarte si zeci de cadavre de animale. Satul Boscana. Nu vedeai nimic decat namol. In case, in beciuri si gradini. 

Mizeria a ajuns si in fantani, asa ca satenii au ramas fara apa potabila. 

Gotesti. Zeci de familii au ramas fara case, dupa ce suvoaiele au lasat din ele doar lemne si caramizi, bune … de nimic. 

In 2010, sub ape au ajuns mii de case din Nisporeni, Leova, Cantemir si Cahul, iar pagubele materiale au fost de milioane de dolari. Cel mai grav este ca inundatiile si-au lasat amprenta in vietile oamenilor, care au reusit sa repare intre timp gospodariile, dar si … sufletele spalate de ape.