Mai multe publicații britanice, inclusiv The Telegraph, dezvăluie existența unei rețele rusești de spionaj, coordonată de austriacul Jan Marsalek, fost director al companiei germane Wirecard (serviciu similar cu PayPal), scrie adevarul.ro.
Austriacul este acuzat că ar fi lucrat pentru serviciul secret militar rus, GRU, și că ar fi gestionat grupuri de mercenari implicați în rutele de migrație din Africa spre Europa.
După falimentul Wirecard în 2020, Marsalek a fugit din Austria cu un avion privat și a ajuns pe lista celor mai căutate persoane de către Interpol. Acum, investigațiile serviciilor occidentale arată că acesta avea ca obiectiv formarea unei armate de 15.000 de mercenari pentru a „armoniza fluxul de migranți”, o strategie care ar fi servit interesele Kremlinului, potrivit The Telegraph și Reuters.
Ancheta dezvăluie legături între Jan Marsalek și oficiali austrieci. În 2017, guvernul austriac ar fi promis investiții de peste 120.000 de euro pentru un proiect de „stabilizare a migrației în Libia”, inițiat de Marsalek. Generalul austriac Gustav Gustenau ar fi semnat atunci un document de intenție prin care se angaja să contribuie cu 20.000 de euro la proiect, conform declarației de intenție semnată de Gustenau, la care The Telegraph a avut acces. Cu toate acestea, planul era supervizat de un colonel GRU, iar avertismentele din partea Germaniei și Austriei cu privire la implicarea Rusiei au fost ignorate.
Plățile ar fi urmat să fie făcute printr-un așa-numit „institut cultural ruso-libian”, care avea o adresă la Moscova, însă publicațiile britanice nu au găsit nicio înregistrare a unei astfel de entități. Generalul Gustenau a negat orice implicare directă, susținând că doar a explorat proiectul cu aprobarea superiorilor săi.
Mercenarii, inclusiv cei din grupul Wagner, nu au oprit migrația, ci dimpotrivă, au contribuit la creșterea instabilității în Africa, facilitând indirect deplasarea migranților spre Europa și sprijinind rețelele de traficanți. Potrivit serviciilor de securitate, Marsalek ar fi avut un rol în reorganizarea operațiunilor Wagner în Africa după moartea lui Evgheni Prigojin, în 2023.
Dezvăluirile vin într-un moment tensionat, când presiunile politice pentru o negociere cu Rusia sunt tot mai mari. Liderii europeni au avertizat că, în cazul unei eventuale căderi a Ucrainei sub influența Moscovei, Europa ar putea fi lovită de un nou val masiv de migranți.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.