Daca în 2018, Învierea Domnului a fost celebrata la începutul lunii aprilie, în 2019, Pastele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Pastele catolic si cel ortodox se sarbatoresc la date diferite

Pastele catolic si cel ortodox nu cad în aceeasi zi decât rareori (asa cum s-a întâmplat în 2014 si în 2017). Pastele catolic poate cadea în luna martie sau aprilie si niciodata în luna mai, în timp ce Pastele ortodox poate cadea în aprilie sau mai si niciodata în martie.

Calcularea datei la care crestinii sarbatoresc Pastele tine doua fenomene naturale, unul cu data fixa - echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare - luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastelui sa varieze în fiecare an.

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sarbatori la catolici si ortodocsi. Biserica Catolica se raporteaza la echinoctiul de primavara dupa calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxa calculeaza acelasi eveniment astronomic dupa calendarul iulian (pe stil vechi).

 
Originile sarbatorii pascale sunt legate de sarbatorile mai vechi ale renasterii naturii si ale echinoctiului de primavara. Poporul evreu marcheaza prin sarbatoarea Pastelui eliberarea din sclavie si plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trait Iisus, data Pastelui iudeu (Pesah) era fixata în ziua de 14 în luna Nisan (dupa calendarul lunar), ziua cu prima Luna plina a primaverii. Nisan este prima luna a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima luna a anului ecleziastic si a saptea luna (a opta în anii bisecti) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniana si înseamna “luna fericirii”. Aceasta data era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), si nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Asa încât data Pastelui a fost stabilita de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat urmatoare lunii pline dupa echinoctiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Pastelui, ci si a altor sarbatori crestine importante.

Initial, Biserica Rasariteana si cea Apuseana sarbatoreau Pastele la aceeasi data. Dupa Marea Schisma din 1054, Biserica Crestina a fost împartita în doua - cea Apuseana sub autoritatea papei si cea Rasariteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia fata de calendarul astronomic (o ramânere în urma), facând trecerea la calendarul modern, ce-i poarta numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, pastrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenta dintre cele doua calendare, care la sfârsitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat sa creasca, si dupa 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vietii publice, a facut ca si bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfasurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotarât adoptarea calendarului gregorian si în bisericile ortodoxe, ramânând însa la latitudinea fiecarei biserici ortodoxe autocefale sa aleaga momentul oportun pentru aceasta trecere.

Tot atunci s-a hotarât ca data Pastelui pentru ortodoxie sa se calculeze în continuare dupa calendarul iulian, pâna când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferentele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însa, Biserica Ortodoxa Rusa si Biserica Ortodoxa Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste Craciunul dupa calendarul gregorian si Pastele dupa cel iulian.

Biserica Ortodoxa Finlandeza si cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sarbatoresc Pastele dupa calendarul gregorian.