Acesta este momentul pentru care ucrainenii s-au luptat si pentru care si-au dat viata: presedintele ucrainean Volodimir Zelenski paseste pe covorul rosu inspre cladirea Europa din Bruxelles pentru prima lui sedinta a Cosiliului European, forumul unde liderii UE discuta cele mai importante probleme care afecteaza blocul comunitar european.

Este inca prea devreme sa spunem cand – sau daca – Ucraina se va alatura Uniunii Europene. Comisia Europeana i-a informat joi pe ministrii de externe despre progresul Ucrainei inainte ca liderii UE sa decida in luna decembrie care sunt urmatorii pasi ai negocierilor de aderare pentru Ucraina si Moldova. 

Mesajul care reiese din orice discutie legata de aderare Ucrainei la UE este ca, pentru ca ucrainenii sa se poata alatura blocului european, UE trebuie mai intai sa se schimbe.

„UE, asa cum e acum, pur si simplu nu poate absorbi Ucraina”, a spus si Gerard Araud, un fost ambasador francez. 

Aderarea Ucrainei va fi un moment unic in istoria Uniunii Europene. Au fost si alti membri care s-au alaturat de-a lungul timpului, dar, de aceasta data, UE va primi o tara distrusa de razboi, cu o populatie aproape egala cu cea a Spaniei si cu un teritoriu mai mare decat orice alt stat membru. 

Daca Kievul s-ar alatura maine, numarul de posturi pe care le va primi in institutiile europene ar fi in teorie proportionale cu populatia tarii: ar avea propriul sau comisar european si un numar de parlamentari europeni aflat intre cei 52 ai Poloniei si cei 59 ai Spaniei. In Consiliul UE, Ucraina ar controla in jur de 9% din voturi, la fel ca Polonia.

Parlamentul European ar trece peste limita sa de 751 de membri, astfel ca limita va trebui modificata sau alte tari UE vor trebui sa renunte la o parte din locurile pe care le detin – un scenariu putin probabil. 

Mai mult, o astfel de largire a institutiilor europene risca sa faca procesul de luare a deciziilor inca si mai greoi decat este deja. 

„Astazi, este deja dificil”, s-a plans un oficial de rang inalt al unui stat membru UE. „Imaginati-va ca trebuie sa ajungem la acele compromisuri cu 30 sau chiar 35 de tari. Nu numai ca vor fi mai multe tari la masa, dar ele vor fi inca si mai diverse si cu interese nationale diferite.” 

In ianuarie, Belgia va prelua presedintia Consiliului UE, ceea ce o va pune in pozitia de coordonatoare a deciziilor luate de blocul comunitar in tipul perioadei cruciale dinainte de alegerile din Parlamentul European din iunie 2024. De Croo a inceput deja sa mobilizeze eforturile de sprijin pentru aderarea Ucrainei.

Premierul belgian vrea sa invete din experienta admiterii in UE a tarilor din Europa Centrala si de Est. Includerea brusca a noilor membri a destabilizat echilibrul de putere in blocul comunitar, chiar in timp ce valul de muncitori mai putin instariti a starnit opozitie din partea populatiei unor state membre – in special in Marea Britanie. 

Extinderea UE a dat nastere si la conflicte institutionale, precum batalia Poloniei si Ungariei cu Bruxelles-ul in privinta statului de drept. „Intr-un fel, inca ne chinuim putin cu consecintele acelei perioade”, a spus De Croo. „Asa ca trebuie sa ne asiguram de aceasta data ca ne-am facut temele noi.” 

Daca a exista un moment specific de constientizare a provocarilor pe care aderarii Ucrainei la UE le va ridica pentru blocul comunitar, acesta s-a petrecut pe data de 23 mai pe un vas care se deplasa pe raul Douro din Portugalia.

Acolo, secretarul de stat pentru afaceri europene al Portugaliei, Tiago Antunes, i-a primit pe omologii sai din Spania, Franta, Irlanda, Belgia, Olanda si Danemarca pentru prima intalnire a asa zisului grup Atlantic. 

Mai multi oficiali au ridicat problema pe care accederea fostului granar al Uniunii Sovietice o va prezenta pentru politica agricola a UE. Cerealele ucrainene au provocat deja disensiuni in randul membrilor UE, care nu s-au inteles asupra extinderii statutului importurilor scutite de taxe, acordat initial ca un gest de solidaritate. 

„Ce se asteapta ca o sa se intample cand Ucraina se alatura pietei unice a UE?” a spus un diplomat european. „Nu numai ca tarile estice nu vor mai putea sa blocheze graul, dar Ucraina va fi cel mai mare beneficiar al subventiilor UE pentru agricultura. Cum le va explica guvernul Polonez asta fermierilor lor?” 

Daca Ucraina ar deveni un membru al Uniunii Europene maine, ar primi de departe cea mai mare parte a fondurilor Politicii Agricole Comune (PAC) de 386 de miliarde de euro, care acorda bani tarilor in functie de suprafata terenurilor lor agricole.

Terenurile agricole din Ucraina acopera o suprafata mai mare decat Italia, iar o ferma de dimensiuni medii se intinde pe 1.000 de hectare, in comparatie cu o ferma din UE care gestioneaza in medie doar 16 hectare. 

„Ar insemna mai mult sau mai putin sfarsitul Politicii Agricole Comune”, a spus Araud, fostul ambasador francez, care prevede ca va fi necesar sa se faca modificari ce vor provoca conflicte politice. „Cand vorbim de reforma PAC, asta inseamna de obicei sa le dam mai putini bani fermierilor.” 

Apoi, e vorba de economie per ansamblu. Sumele care sunt necesare pentru reconstructia Ucrainei sunt halucinante. Scoala de Economie de la Kiev a anuntat in martie ca pagubele suferite de infrastructura ucraineana se ridica la 143,8 miliarde de dolari. Tara devastata de razboi ar avea unul dintre cele mai mici PIB-uri din UE daca se alatura blocului.

Admiterea Ucrainei ar transforma unele tari europene din beneficiare ale programelor de sustinere a regiunilor mai sarace din UE in donatori. „Intrebarea este cine va plati pentru asta, care va fi contributia?” s-a intrebat un oficial de rang inalt din UE. „Toate aceste intrebari iau ani, uneori decenii, ca sa se rezolve.” 

Tocmai de aceea, este putin probabil ca Kievul sa se alature in lipsa unei reforme a fondului de coeziune al UE, care reprezinta o treime din intreg bugetul blocului. 

Urmeaza apoi aspectele geopolitice: aderarea Ucrainei va impinge centrul de greutate al UE inspre est. De cand Rusia a invadat Ucraina, vocea statelor estice – in special a Poloniei si tarilor baltice – se aud mai tare decat s-au auzit vreodata.

Cu Kievul la masa, flancul estic al UE ar avea inca si mai multa influenta politica si institutionala. „Cand Ucraina va veni in UE, orientalizarea UE va continua, fara indoiala”, a spus si Kai-Olaf Lang de la Institutul German pentru Afaceri Internationale si de Securitate. 

„UE a reusit intotdeauna sa mearga inainte in momente grele. Acum, din nou, a venit vremea sa actioneze”, au declarat ministrii de externe din Germania, Benelux, Romania, Slovenia si Spania. 

Razboiul incins din Kiev si Moscova va trebui sa se incheie inainte ca Ucraina sa se poata alatura Uniunii Europene, dar nu este imposibil ca cele doua parti sa continue sa isi revendice aceleasi teritorii sau chiar ca trupe rusesti sa continue sa ocupe o parte din teritoriul ucrainean – Cipru, cu disputa sa nerezolvata in partea de nord a insulei, reprezinta un caz asemanator in aceasta privinta.

Necunoscutele cunoscute sunt interminabile, a spus Maria Popova, profesor la Universitatea McGill din Canada. Va continua SUA sa sprijine Ucraina? Va fi o victorie totala sau un conflict inghetat? Care sunt conditiile pentru o incetare a focului? Cum va reactiona Rusia la o eventuala infrangere in Ucraina? In afara de UE, va intra Ucraina si in NATO? 

„Pentru a se evita viitoare conflicte, liniile vor trebui trasate foarte clar”, a explicat Popova.