Atacurile repetate din ultima perioadă ale președintelui american Donald Trump la adresa Ucrainei forțează țările europene să se gândească la inimaginabil: Statele Unite ar putea înceta să mai înarmeze Kievul.

Însă atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și analiștii militari consideră că, deși pierderea sprijinului SUA va fi o lovitură majoră și va afecta livrările de arme-cheie, Ucraina, sprijinită de aliații săi europeni, va fi capabilă să continue să lupte timp de mai multe luni.

Guvernele europene s-au grăbit, recent, să își arate sprijinul diplomatic și militar pentru Ucraina. Mai mult de 12 lideri s-au aflat luni la Kiev, iar mulți alții s-au alăturat prin videoconferință, în timp ce Uniunea Europeană (UE) lucrează la un pachet de ajutor militar în valoare de cel puțin 20 de miliarde euro pentru țara afectată de războiul pe scară largă, intrat deja în al patrulea an.

Fostul ministru ucrainean de externe Dmitro Kuleba a precizat, pentru publicația de la Bruxelles: „Cea mai puternică pârghie pe care Trump o are asupra Ucrainei este să amenințe cu nelivrarea de arme. Avem, în opinia mea, șase luni înainte de a începe să simțim cu adevărat lipsa armelor pe linia frontului”.

Există însă un motiv important de îngrijorare cu privire la intențiile SUA.

În perioada de o lună de când a fost învestit în funcția de președinte al SUA, Trump a demarat discuții de pace cu Rusia (fără a-i consulta pe statele din cadrul NATO), a susținut în mod fals că Ucraina a început războiul, l-a catalogat pe Zelenski drept un „dictator” care a înșelat SUA cu miliarde de dolari și acum distruge decenii de politică, economie, diplomație și politică militară a SUA față de aliații săi, notează Politico.

Iar Europa a observat acest lucru.

Friedrich Merz, candidatul conservator care cel mai probabil va fi următorul cancelar al Germaniei, a declarat că dorește ca Europa să obțină o „independență” totală față de Statele Unite în materie de apărare.

Nu există nicio îndoială că ajutorul american este foarte important. Atunci când Congresul SUA a refuzat să aprobe sprijin suplimentar pentru Kiev în urmă cu un an, armata ucraineană s-a confruntat cu penurii de muniție de artilerie (în principal obuze) și de echipamente de apărare antiaeriană, care au permis Rusiei să își consolideze avantajul de-a lungul liniilor frontului.

Când Ucraina a pierdut controlul asupra orașului strategic Avdiivka (din regiunea Donețk), în februarie anul trecut, Zelenski a dat vina pe „deficitul artificial” de proiectile (obuze).

Situația pe teren

Ucraina are cea mai mare armată din Europa, cu excepția Rusiei, cu 980.000 de soldați sub arme, a afirmat Zelenski la începutul acestui an. Soldații ucraineni apără linii de front de peste 1.500 de kilometri în fața trupelor ruse, precum și aproximativ 400 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, în urma incursiunii transfrontaliere din august anul trecut.

Liderul de la Kremlin, președintele Vladimir Putin, vrea să extindă armata rusă cu 180.000 de soldați, pentru a ajunge la 1,5 milioane. Kremlinul a fost ajutat în luptele din Kursk și de mii de soldați aduși din Coreea de Nord.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, Ucraina a pierdut 46.000 de soldați, uciși în luptă, și 390.000 răniți pe câmpul de luptă, a susținut Zelenski luna aceasta, deși unii analiști cred că numărul real al victimelor este mai mare. Estimările privind numărul pierderilor suferite de ruși variază între 600.000 și 750.000 de militari în total (morți sau răniți).

În ciuda faptului că este evident depășită numeric de adversarul său, Ucraina a fost capabilă să reziste și să riposteze folosind atât propriile arme, cât și armamentul furnizat de aliații săi.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank din Washington, Rusia suferă peste 1.000 de pierderi pe zi, în timp ce avansează foarte lent pe front, cucerind 4.168 de kilometri pătrați în 2024 – de două ori mai mult decât Luxemburgul.

Rusia este aprovizionată și de aliații săi, Iranul și Coreea de Nord – care au trimis Moscovei drone, rachete, sisteme de artilerie și până la 8 milioane de obuze de artilerie.

Cheltuielile militare ale Rusiei de anul trecut au fost estimate la 13,1 trilioane de ruble (145,9 miliarde de dolari), sau 6,7% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit celui mai recent raport privind echilibrul militar al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

Armata uriașă a Rusiei a fost capabilă să absoarbă pierderi masive în timpul războiului. IISS a calculat că 1.400 de tancuri de luptă principale au fost scoase din uz anul trecut, dar Moscova este în continuare capabilă să se bazeze pe stocurile, deși tot mai reduse, din era sovietică și pe creșterea producției interne.

Bani, arme și muniție

Fără ajutor extern, Ucraina ar fi căzut în mâinile Rusiei cu mult timp în urmă, spun experți consultați de Politico.

Ucraina intenționează să cheltuiască 2,2 trilioane de hrivne (50 de miliarde de euro), adică aproximativ 26% din PIB, pentru apărare și securitate anul viitor.

Potrivit datelor Institutului Kiel, între februarie 2022 și sfârșitul anului 2024, SUA au cheltuit 64 de miliarde de euro pentru sprijinul militar acordat Ucrainei, în timp ce Europa – inclusiv Regatul Unit și Norvegia – a contribuit cu aproape 62 de miliarde de euro.

Cea mai mare parte a acestor bani s-a dus pe furnizarea de arme și muniții Ucrainei din stocurile occidentale și din producția nouă, deși există un interes tot mai mare pentru țările care semnează contracte directe cu companiile ucrainene din domeniul apărării.

Aceste echipamente militare includ rachete ATACMS și HIMARS din SUA, precum și rachete de croazieră SCALP/Storm Shadow din Regatul Unit, Franța și Italia.

De când a început războiul, Ucraina a primit tancuri, artilerie și avioane de luptă din epoca sovietică din fostele țări ale Pactului de la Varșovia, avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, tancuri principale Abrams și sisteme de apărare antiaeriană Patriot (tot de producție americană), precum și obuziere mobile poloneze Krab, avioane franceze Mirage, tancuri germane Leopard, sisteme de apărare antiaeriană franco-italiene SAMP/T și altele.

Europa a mai furnizat Ucrainei un milion de obuze de artilerie anul trecut – într-un efort care a fost afectat de luni de zile de întârzieri; în acest an, obiectivul este de a furniza alte 1,5 milioane de proiectile. Statele Unite au trimis Ucrainei peste 3 milioane de obuze de artilerie de 155 mm.

Între timp, Ucraina devine lider mondial în producția de drone, de la dronele ieftine de tipul FPS („first person view”), utilizate în număr foarte mare de-a lungul liniei frontului pentru a vâna soldați, blindate și vehicule rusești, până la armele mai grele, cu rază de acțiune mai mare, care lovesc rafinării, posturi de comandă și infrastructuri-cheie din interiorul Rusiei.

„Europenii pur și simplu nu au ceea ce au americanii”

Așadar, ce se întâmplă dacă ajutorul din partea SUA încetează să mai vină?

O retragere a sprijinului SUA nu numai că ar „costa” Ucrainei aproximativ jumătate din armele sale, dar ar și priva țara de multe dintre cele mai „eficiente” arme, potrivit lui Ben Barry, cercetător în domeniul războaielor terestre la IISS.

Unele sisteme americane, cum ar fi tancurile Abrams, pot fi schimbate cu unele europene, precum Leopard. Între timp, F-16-urile sunt toate furnizate de țări europene, nu de SUA, în timp ce există și „concurenți” europeni pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot, precum SAMP/T, IRIS-T al Germaniei și NASAMS al Norvegiei.

Dar ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat pentru publicația de la Bruxelles că există „anumite arme, anumite echipamente (cu care) Europa nu le poate înlocui pe cele ale SUA”, referindu-se la sistemele de apărare antiaeriană și unele muniții cu rază lungă de acțiune.

„Ne va lua timp și lucrăm la asta (…) este o provocare pentru că nu există înlocuitori direcți sau scurtături rapide, dar putem interveni financiar pentru a ajuta Ucraina să producă mai mult ea însăși”, a spus el.

În timp ce Europa și-a crescut cheltuielile pentru apărare în ultimii ani și a făcut eforturi pentru a crește achizițiile și producția internă de muniție, pierderea sprijinului din partea SUA va crea un gol.

„Europenii au maximum șase luni pentru a se implica”, a declarat deputata ucraineană Ivanna Klimpuș, adăugând că țările de pe continent „pur și simplu nu au ceea ce au americanii”.

Întrebat dacă Europa ar putea înlocui deficitul de finanțare din partea SUA, Francois Heisbourg, cercetător la IISS, a răspuns: „În termeni bugetari? Răspunsul este da, este fezabil. Ce este fezabil din punct de vedere politic, dacă va exista voința de a face acest lucru, poate fi dezbătut”.

El a remarcat că, luat în ansamblu, sprijinul financiar al SUA este mult mai mic decât cele 183 de miliarde de euro, în active rusești înghețate, deținute de Euroclear, casa de compensare cu sediul în Belgia (un depozitar central de valori mobiliare).

Zelenski: Suntem mult mai puternici decât la începutul invaziei

Zelenski a declarat săptămâna trecută că producția internă de armament a Ucrainei înregistrează o creștere puternică și produce în prezent 30% din necesarul Ucrainei – în mare parte drone, sisteme de război electronic și artilerie – dar a recunoscut că nu este încă suficient. Deși tot mai multe țări europene colaborează cu Kievul pentru a-i spori capacitatea internă de producție de armament, procesul va dura ani de zile.

Chiar dacă Washingtonul abandonează Kievul, Ucraina va continua să lupte, a declarat Nick Reynolds, cercetător în domeniul războiului terestru la think tank-ul Royal United Services Institute din Londra.

Ucraina „continuă să țină linia frontului cu propriile unități, cu echipamentele pe care le are, și deși în multe privințe este încă dependentă de sprijinul occidental în privința munițiilor, ea produce singură, de asemenea, o proporție substanțială”, a spus el.

Zelensk insistă, de asemenea, că trupele sale își vor menține poziția, indiferent de ceea ce face Trump.

„Toată lumea înțelege că suntem destul de stabili astăzi. Suntem mult mai puternici decât am fost la începutul invaziei”, a afirmat Zelenski.

În același timp, în ciuda atitudinii curajoase afișate, Ucraina pare disperată ca SUA să-și mențină ajutorul, remarcă Politico.

„Pentru poporul nostru, pentru viață în general, este atât de important ca sprijinul american, asistența americană să rămână”, a spus Zelenski, într-un apel direct adresat lui Trump în timpul reuniunii de luni de la Kiev a liderilor europeni.