„Resursele ruseşti care vor fi eliberate atunci când Războiul din Ucraina va lua sfârşit vor putea fi folosite în altă parte”, trage un semnal de alarmă în raport Supo.

Un eventual sfârşit al războiului ”va îmbunătăţi capacitatea Rusiei de se angaja în activităţi ostile în alte părţi ale Europei, pe măsură ce-şi va continua obiectivele politice prin mijloace atât cinstite, cât şi condamnabile”, subliniază Supo.

Pe termen scurt, serviciile finaldeze de informaţii estimează că ”Rusia continuă să constituie o ameninţare gravă la adresa Finlandei, fără o ameliorare la orizont”.

Finlanda, care are o frontieră comună de 1.340 de kilometri cu Rusia, şi-a crescut cheltuielile cu apărarea, după invazia Ucrainei de către forţele Moscovei la 24 februarie 2022, la 2,41% din PIB.

Helsinki a pus capăt unei nealinieri militare vechide zeci de ani şi a aderat la NATO în aprilie 2023.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a propus ca Ucraina să devină automat membră a NATO în cazul dacă Rusia va încălca o încetare a focului. Preşedintele american vrea să pună capăt războiului cât mai repede, dar refuză să ofere garanţiile de securitate solicitate de Ucraina pentru a descuraja Rusia să atace din nou.

Ucraina a declarat că este deschisă pentru "negocieri" cu Washingtonul, după anunţul Casei Albe de a suspenda acest sprijin crucial pentru Kiev şi armata sa, relatează AFP şi EFE.

După scurgerile de informaţii conform cărora Casa Albă a decis să oprească orice ajutor militar acordat Ucrainei, Mihailo Podoliak a declarat marţi că este necesar mai întâi "să se evalueze ce programe specifice nu vor mai funcţiona".

Consilierul prezidenţial ucrainean a reamintit că "multe" dintre mecanismele puse în aplicare de SUA pentru înarmarea Ucrainei "se aflau deja în faza finală".

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.