În 2022 a fost șocul. În 2023 speranța.

„Binele va învinge răul, viața va învinge moartea, iar Ucraina, la sigur, va câștiga.”

În 2024 au urmat neîncrederea și chiar plictiseala. Acum în 2025 toți așteaptă pacea, iar Volodimir Zelenski spune că este gata să se așeze la masă și cu Vladimir Putin.

Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Dacă aceasta este singura configurație prin care putem aduce pacea poporului ucrainean și să nu pierdem mai mulți oameni."

Vladimir PUTIN, PREȘEDINTELE FEDERAȚIEI RUSE: „Procesul de negociere va avea loc între Rusia și Ucraina.”

Toți vor pacea, dar fiecare o vede în felul său. Kievul insistă asupra restabilirii integrității teritoriale, Moscova vrea garanții pentru teritoriile deja ocupate, iar Washingtonul își redefinește strategia odată cu instalarea noii administrații Trump. Noul președinte aduce tot mai multe acuzații Ucrainei și îi vrea mineralele rare în schimbul ajutorului acordat, iar pe europeni îi acuză că nu au făcut nimic ca acest război să se termine. În acest context, pacea rămâne mai degrabă o miză politică decât o certitudine, iar războiul ajunge într-un punct de cotitură.

Donald TRUMP, PREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: „Un dictator fără alegeri, Zelenski mai bine s-ar mișca repede sau nu va mai avea o țară.”

Deși nimeni nu se gândea vreodată că e posibil un război în secolul 21 în inima Europei, în data de 24 februarie 2022 la ora 5.48 Vladimir Putin anunță începerea invaziei, iar în următoarea secundă s-au auzit primele sirene și explozii în Ucraina.    

Pe rând principalele orașe ale țării vecine se transformau în ruine.

Rușii au mizat pe cucerirea Kievului în trei zile, dar nu a fost să fie. Atunci când s-au retras, soldații Moscovei au lăsat în urma lor un adevărat masacru în orașul Bucea din suburbia capitalei.

În luna februaie a anului 2022 zeci de mii de ucraineni și-au văzut pentru ultima dată familiile, rudele, casele sau chiar orașele. În fiecare zi zburau zeci de rachete, sute de drone și bombe.

Nu au fost cruțare nici spitalele pentru copii sau maternitățile.

„Nu înțeleg de ce așa mare nedreptate!”

Nimeni nu va uita nici de Teatrul din Mariupol sau gara de la Vinnița, unde bombele rușilor au lăsat sub ruine zeci de cadavre ale ucrainenilor, printre care și copii.

”Să vadă toată Rusia ce au făcut nemernicii. Niciodată nu am să-i iert pentru copiii și nepoții mei. Cu ce au grețit în fața voastră?”

Anul acesta însă Kievul a reușit, la rândul său, să lovească puncte importante din Rusia. În ultimele 12 luni au fost luate la țintă baze militare, infrastructura critică și depozite de combustibil.

Între timp pe front soldații pășesc în cel de-al patrulea an de lupte intense. Linia frontului din Ucraina nu a suferit modificări semnificative, însă pe 10 mai rușii au lansat un atac de amploare pe toate direcțiile din Harikov și au creat acolo o zonă tampon.      

La trei luni distanță armata ucraineană efectuează și ea o contraofensivă în regiunea rusă Kursk, ocupând în prezent peste o mie de kilometri pătrați.

Volodimir ZELENSKI, PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Nu ne-am dorit niciodată acest lucru pentru că ne dăm seama ce înseamnă - că vom fi la fel ca Rusia. Nu preluăm infrastructura lor critică.”

Astfel Kievul a vrut să obțină o monedă de schimb și o poziție mai puternică atunci când se va așeza la masa negocierilor cu cei care i-au invadat țara. Dar Kremlinul a dat de înțeles că nu va accepta schimb de teritorii. De peste ocean, liderul care a promis o pace în    24 de ore, acum cere mineralele rale ale țării vecine, ca plată pentru ajutorul oferit, iar retorica lui Donald Trump tot mai mult amintește de cea a lui Vladimir Putin, spun unii analiști. Așadar după trei ani de război, toată lumea vorbește despre pace, dar nimeni nu pare dispus să facă primul pas real spre ea. În spatele ușilor închise se negociază, iar marile puteri își joacă propriile interese. Următoarele luni ar putea fi decisive: se va ajunge la un compromis sau conflictul va lua o altă turnură? O certitudine există – războiul nu poate dura la nesfârșit.