Oficialii europeni nu sunt insa de acord si in privinta metodelor de urmarire penala si de cautare a dovezilor, nici in legatura cu despagubirile pentru distrugerile provocate de razboi, scrie Agerpres.

„Trebuie absolut sa existe o raspundere pentru crimele internationale oribile si pentru brutalitatea a ceea ce vedem in Ucraina (...) crimele de razboi sunt clare si evidente”, a declarat ministrul irlandez Simon Harris.

Printre subiectele discutate in capitala Suediei - tara care detine in prezent presedintia rotativa a UE - s-au numarat strangerea dovezilor si infiintarea unui nou tribunal international pentru judecarea agresiunii ruse.

„Nimeni care comite astfel de crime de razboi nu trebuie sa scape nepedepsit. Este foarte, foarte important sa ii tragem la raspundere pe cei vinovati. Intrebarea este cum putem sa facem asta intr-un mod practic si eficient”, a aratat ministrul suedez Gunnar Strommer.

Slovacia s-a pronuntat impotriva crearii unei noi organizatii juridice dedicate conflictului din Ucraina, ceruta explicit de Belgia.

Ministrul belgian Vincent van Quickenborne a afirmat ca „aceste acte de agresiune nu trebuie condamnate doar de tarile europene sau de Statele Unite, ci de o mare majoritate de tari (...) din Africa, America Latina si din alte parti”, a spus el.

Proceduri judiciare de durata
Agentia Reuters apreciaza ca, avand in vedere precedentele, procedurile judiciare vor fi aproape sigur complexe si de durata. Un tribunal special infiintat in Olanda pentru judecarea atacului care a doborat aeronava de pasageri MH17 in estul Ucrainei, in 2014, a pronuntat o sentinta abia in noiembrie 2022.

Instanta respectiva a condamnat trei barbati la inchisoare pe viata pentru complicitate la transportul sistemului rusesc de rachete cu care a fost doborat avionul si au fost ucisi toti cei 298 de pasageri si membri ai echipajului aflati la bord.

Efortul de a-i judeca pe cei trei indivizi fara functii inalte este insa infim fata de cel necesar pentru a-l incrimina penal pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, sau pe comandantii militari care conduc fortele ruse in razboi, arata agentia citata.

Daca la inceputul invaziei, acum 11 luni, retorica Moscovei punea accentul pe „denazificarea” si „demilitarizarea” Ucrainei, acum rusii acuza in special NATO, considerand ca alianta este agresiva si expansionista.

Intre timp, razboiul a dus la pierderea vietilor a mii de civili, a dezradacinat milioane de oameni si a transformat mai multe orase in ruine. Atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene - inclusiv asupra instalatiilor energetice - constituie potrivit ONU posibile crime de razboi. Rusia nu recunoaste astfel de lovituri si sustine ca desfasoara in Ucraina doar o „operatiune militara speciala”.

UE ia in considerare si eventuala utilizare a activelor rusesti blocate conform sanctiunilor, o alta chestiune complexa din punct de vedere legal dezbatuta vineri. Conform unui oficial european care a discutat cu Reuters, Uniunea estimeaza ca detine circa 33,8 miliarde de de euro din totalul de circa 300 de miliarde de dolari, cat valoreaza activele blocate din strainatate ale bancii centrale ruse.