A devenit eroul campaniei Dăruiești și Câștigi în urmă cu patru ani, iar datorită ție Adrian Pușcaș a reușit să treacă prin câteva intervenții medicale în Turcia și la noi, în parcursul său lung de recuperare. Pe vremea când avea doar două luni, băiețelul a fost diagnosticat cu o boală genetică rară de oase. Alături de familia sa, luptă în continuare să se facă bine. Datorită generozității și atenției pe care au primit-o, toți sunt mai curajoși și plini de speranță.
Dansează...
Aleargă...
Învață...
„Câți ani are mama?
- 39.
Dar tata?
- 47.
- Dar fratele?
- 17.”
Se joacă și are grijă să-și ajute mama prin gospodărie...
„Adrian face pizza!”
Efimia PUȘCAȘ, MAMA: „A spălat farfurii. Ne ajută.
- Strânge frunze.”
A fost o zi mai diferită pentru Adrian Pușcaș, care nu a început cu grădinița, ci cu o vizită pentru a-și lua încălțămintea specială pentru piciorul său...
Efimia PUȘCAȘ, MAMA: „El are orteza și orice încălțăminte nu e potrivită. Asta e făcut pentru piciorul său. ”
Iar apoi o altă vizită la specialistul care îi repară și îi verifică orteza.
Alexandru PÂNZARU, INGINER ORTO-PROTEZIST: „Cu Adrian suntem în proces de ortezare de când avea doi anișori, este un proces de lungă durată, orteza trebuie să o schimbăm din momentul în care crește. Acum la moment i-am făcut o mică reparație la orteza veche, nu trebuie schimbată, încă e bună ca dimensiuni.”
Adrian și mama lui s-au întors acasă spre seară, acolo unde e cel mai bine și unde îi așteptau ceilalți membri ai familiei.
Ai descoperit povestea micuțului în urmă cu patru ani.
Familia se descurca greu și era încercată de multe, fratele mai mare al lui Adrian, Victoraș, suferă de retard mental sever cu elemente de autism, tatăl avusese un accident și era șomer, iar Adrian înfrunta și el o boală genetică de oase rară – pseudo artroză congenitală a tibiei, ceea ce făcea ca piciorul său să nu stea fix.
Datorită ajutorului pe care l-ai oferit, cel moral, dar și material, familia a început a lupta pentru o realitate mai bună.
Din 2021 și până în prezent s-au întâmplat multe. Adrian a mers în Turcia de trei ori unde a fost operat la picior și a făcut mai multe tratamente, pe care astăzi le continuă. Este sub observația medicilor de la noi, iar acum are loc o pauză de la spitale, pentru a vedea cum se dezvoltă piciorul său.
Efimia PUȘCAȘ, MAMA: „Acum el are o placă la picior în șuruburi și orteză. Dacă placa va da complicații, va trebui să o scoată.
- Plecările au fost bune, intervențiile le-a suportat ușor, ultima a fost mai complicată pentru că avea febră.
- Dar ne-am descurcat.”
„Noi deja ne-am obișnuit, am stat cu Victor acasă cât a fost soția la Istanbul.”
Pe zi ce trece însă Adrian printre activitățile de la grădiniță...
„Până la cât știi a număra?
- Unu, doi...zece...Și mai departe...
- Poate să scrie pe foaie până la o sută.”
Dar mai ales, la vorbire.
Efimia PUȘCAȘ, MAMA: „- De când am început să facem orele la logoped el a început să vorbească, înainte nici literele nu le putea spune, consoanele, doar vocalele puțin. Mă bucur că merge spre bine. Un pic la învățătura, la vorbire, în timp va fi și mai bine. A crescut mare și e băiat deștept.”
Părinții sunt mândri de copiii lor și au reușit să-și îndrepte atenția și asupra casei.
Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „Schimbări sunt și în casa familiei, care pornesc din această cameră, care anul trecut era în plin proces de reparație. Astăzi pereții sunt zugrăviți, tavanul a fost complet reparat și tot ce a mai rămas e ca acest spațiu să fie mobilat.”
Să fie camera lui unde își face lecțiile, își ține lucrurile.
„E dorința fiecărui om, să fie comodități în casă.”
Anul viitor, Adrian va merge în clasa întâi și urmează o nouă etapă în viața lui. Până atunci sunt cu gândul la sărbători...
„Bradul!
- Tu cu mama faci bradul.
- Dar ce cadou vrei?
- Mașină.”
Iar dorințele părinților sună în acest fel...
Efimia PUȘCAȘ, MAMA: „Tot ce ne dorim este să poată Adrian să meargă. Restul, ne vom descurca cumva.
- Trebuie să ne străduim pentru el.
- Important să fim uniți, să fim împreună și trecem peste tot.”