Circa 85% dintre moldoveni nu ar accepta o persoană LGBT în familie, iar 60% nu ar accepta-o ca vecin sau coleg de muncă. De asemenea, sunt marginalizate și persoanele cu HIV/SIDA, romii, minoritățile religioase și persoanele cu dizabilități fizice, potrivit unui studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Natalia COVRIG, DIRECTOAREA EXECUTIVĂ A CPD: „Populația Moldovei nu este dispusă să construiască relații sociale cu persoanele din grupul LGBT+ și persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, însă sunt gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării. În următoare categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate – persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă. În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să fie colegi de muncă.”

Analiza arată că scăderea acceptării anumitor grupuri sociale în Moldova poate fi explicată prin polarizarea politică, discursurile de ură și presiunea socială cauzată de crizele recente.

Elvira DRANGOI, ACTIVISTĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI DE ETNIE ROMĂ: „Recent, mă aflam într-un magazin. Purtam această batistă pe care, de obicei, o port ca parte a culturii mele și, din toți clienții care se aflau acolo, am fost acuzată de furt deși nu exista un motiv întemeiat. Mi s-a refuzat să scriu orice plângere. A fost clar un moment de discriminare. Eu, o persoană de etnie romă, la ce distanță ar trebui să stau de societate? Pentru mine este clar că eu n-am să stau la distanță. Eu am fost parte din această societate și, la fel, voi continua să fiu.”

Nivelul distanței sociale este măsurat prin intermediul scalei de distanță socială Bogardus (Indexul Distanței Sociale). Scala are ca scop identificarea nivelului de acceptare prin stabilirea relațiilor cu persoane din grupurile minoritare care sunt acceptate de respondent (a se vedea tabelul de mai jos). Cel mai înalt grad de acceptare are indicele 0 și semnifică faptul că respondentul ar accepta ca o persoană dintr-un grup minoritar să devină membru al familiei. 

În același timp, cel mai mic grad de acceptare are indicele 6 și denotă faptul că respondentul ar exclude din țară membrii unui grup.

Datele furnizate au fost prezentate într-o conferință de presă în urma unei analize realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, care arată că societatea moldovenească continuă a fi dominată de prejudecăți.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.

Sursa foto: Facebook/ CPD