Aproape 60 la sută din populația Republicii Moldova locuiește la sate, iar dintre aceștia, patru din zece nu au acces la apă potabilă de calitate. Rezervele de apă subterană sunt tot mai vulnerabile - VIDEO

Ivana ROTACI, LOCUITOARE A SATULUI GHIDIGHICI: „Omul fără apă nu poate exista”.

Ștefan GRAUR, LOCUITOR AL SATULUI GHIDIGHICI: „Cum este o vorbă fără mâncare mai trăiești, dar fără apă. Economia niciodată nu strică, trebuie să fie făcută”.

Lilia MODÂRCA, LOCUITOARE A SATULUI GHIDIGHICI: „În orice caz la țară oamenii înțeleg, știu ce e greutatea când apa nu e la îndemână”.

Olga CAMBUREAN, PROPRIETARĂ A UNEI CASE DIN GHIDIGHICI: „Apa e cel mai sfânt lucru de pe fața pământului”.

Aurelia DONOS, ȘEF INTERIMAR DIRECȚIA POLITICI DE MANAGEMENT A RESURSELOR DE APĂ, MINISTERUL MEDIULUI: „Fără ea nu putem trăi sau face o vreo activitate, nici economie, nici agricultură”:

Este cel mai banal component la nivel mondial, și cel mai răspândit.

- Ca să vorbim despre criză trebuie să știm de ce dispune Moldova. 

Ne despart în jur de 11 km de Chișinău, suntem în satul Ghidighici, aici unde în 2026, unii locuitori improvizează cum pot când vine vorba de aprovizionarea cu apă.

Olga CAMBUREAN, PROPRIETARĂ A UNEI CASE DIN GHIDIGHICI: „Am și izvor în grădină din care poți bea și apă, am verificat-o.”

Ștefan GRAUR, LOCUITOR AL SATULUI GHIDIGHICI: „Din fântână, ceilalți au canalizare. La noi nu a ajuns.”

Ivana ROTACI, LOCUITOARE A SATULUI GHIDIGHICI: „E deficitar, mai ales vara când oamenii udă gridinile, dimineața nu am apă, seară la fel. Ziua doar spăl și ce mai am de făcut.”

De 20 de ani locuiește aloa Ghidighici și Lilia Modârca, împreună cu familia sa. Pe teritoriul unde și-a construit casa nu era nici apă, nici canalizare și nici gaz. Lucrurile s-au mai schimbat, însă în privința apei până astăzi problemele persistă. 

Lilia MODÂRCA, LOCUITOARE A SATULUI GHIDIGHICI: „Prima au tras apa. Apa vine de la fântâna arteziană, dar de vreo două luni nu e bună, nici la miros. Dar avem filtre”.

La acest robinet e apa filtrată, pe cealaltă nu o folisim, miroase foarte urât.

Și priviți cât calcar se lasă.

Potrivit primarului satului, din cei peste 5200 de locuitori, doar în jur de 100 sunt conectați la sistemult de apeduct, unul dintre motive, fiind costurile ridicate. Pentru ceilalți sursa principală de apă sunt fântânile arteziene vechi.

Victoria CALMÎȘ, PRIMARUL SATULUI GHIDIGHICI: „Avem apă în localitate, dar netratată. Ceea cu ce se confruntă toate localitățile din preajmă, apele de la fântânile arteziene. Sunt foarte vechi, apa nu poate fi curățată acolo, rețele sunt vehci din fondă, nu se ajunge apa pe perioada de caniculă.”

Potrivit expertului în hidrologie Valeriu Cazac, țara noastră dispune în mediu de 12 km cubi de apă de suprafață, iar cele subterane, care sunt mai greu de estimat, reprezintă doi km cubi. Aceasta fiind sursa de bază pentru multe dintre localitățile din țară.

Valeriu CAZAC, EXPERT ÎN HIDROLOGIE: „Din cele 60 % ce reprezintă populația rurală 40% nu dispun de apă potabilă, la standarte corespunzătoare, majoritatea se alimentează din fântâni de mină sau cele arteziene, care nu corespund.  Dacă statul nu le oferă alte șanse, el are dreptul să aibă mod de viață sănătos, ca cei de la oraș. Astăzi populația țării este în totală criză de apă, în sectorul rural”.

Expertul atrage atenția că în lipsa surselor de apă, a sistemelor de canalizare și a politicilor concrete implimentate de autorități, tot noi suntem cei care trebuie să avem grjiă de sursele de apă.

Valeriu CAZAC, EXPERT ÎN HIDROLOGIE: „Majoritatea proiectelor aprobate în sectorul rural sunt pentru sisteme de apeduct. 14.20- Nu s-a auzit de sistemul de apeduct, cel de canalizare și stația de epurare. Ce fac localnicii? Se descurcă cum pot. Își fac gropi unde acumulează apele uzate sau nu o fac deloc. Fântânile sunt așa construite că apa poluată se infiltrează în apele freatice, în sol”.

„Noi am întârziat deja cu elaborarea politicilor concrete, proiecte mai sustenabile de consum de apă, surse mai sigure apă. Avem ape uzate, ce facem cu ele? În Moldova nu avem o stație de epurare exemplu.”

Acum politica pentru a economisi și a folosi mai rațional resursele de apă ONU și alte organizații promovează circuitul închis al apei, folosirea, tratarea și întoarcerea apei la uz. Ceea ce la noi e foarte sălbatic spus, la noi nu prea se poate lăuda nimeni, poate e vreo întreprindere.

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „Potrivit reprezentanților Ministerului Mediului, pe zi în Republica Moldova sunt utilizați 165 de metri cubi de apă în toate domeniile. Un locuitor ajunge să consume între 80-100 metri cubi pe lună. În sectorul agricol se utilizează 34 de milioane de metri cubi pe an, iar în industrie 15 milioane de metri cubi pe an”.

Aurelia DONOS, ȘEF INTERIMAR DIRECȚIA POLITICI DE MANAGEMENT A RESURSELOR DE APĂ, MINISTERUL MEDIULUI: „Republica Moldova la ora actuală nu întâmpină probleme privind resursa de apă, avem două râuri mari transfrontaliere Nistru și Prut cu un volum destul de mare de apă. Și mai avem sursa strategică apele subterane, care sunt evaluate la 3, 47 milioane de metricubi pe zi. - Trebuie de construit stații de tratare a apelor pentru a aduce calitatea apei la parametri conform legislației ce ține de consumul uman”.

Resursele de apă rămân vulnerabile la condițiile schimbărilor climatice care sunt tot mai accentuate prin secetă, iar capacitatea râurilor nu mai este cea de acumulare lentă a apelor din precipitații, la fel și infiltrarea în apele subterane. 

Ultimele măsurători în privința apelor subterane au fost făcute în 1986, iar cele de suprafață în jurul anilor 2000.

Aurelia DONOS, ȘEF INTERIMAR DIRECȚIA POLITICI DE MANAGEMENT A RESURSELOR DE APĂ, MINISTERUL MEDIULUI: „Hidrologi și hidrogeologi în țară e o lipsă stringentă de acești specialiști. Ca să spunem o cifră concretă trebuie neapărat niște calcule hidrologice”.