Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autoritățile din Chișinău au discriminat Centrul GENDERDOC-M prin mutarea manifestațiilor LGBT+ în afara centrului orașului, invocând riscul unor violențe din partea contramanifestanților.
Hotărârea din 15 octombrie 2026 stabilește încălcarea interdicției discriminării în legătură cu dreptul la libertatea de întrunire. Republica Moldova trebuie să achite organizației 4.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral, anunță într-un comunicat Centrul GDM.
În cauza „Genderdoc-M împotriva Republicii Moldova”, judecătorii CEDO au constatat, în unanimitate, încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, ce garantează libertatea de întrunire. Hotărârea este definitivă.
Cazul vizează restricțiile impuse manifestațiilor organizate de GENDERDOC-M, inclusiv marșului planificat pentru 19 mai 2013, în centrul Chișinăului, pentru susținerea drepturilor persoanelor LGBT+.
La 25 aprilie 2013, organizația a notificat Primăria Chișinău despre intenția de a organiza marșul. Ulterior, după ce două organizații au anunțat contramanifestații, Primăria a solicitat instanței modificarea traseului. La 18 mai, cu o zi înainte de eveniment, Judecătoria sectorului Centru a admis cererea, invocând riscul unor violențe.
Astfel, marșul a fost mutat la Teatrul Verde, deși existau inclusiv avertismente din partea poliției privind dificultățile de evacuare a participanților în cazul unui atac. GENDERDOC-M a decis totuși să organizeze manifestația, care a pornit din fața Ambasadei SUA, sub protecția poliției.
CEDO: autoritățile au aplicat un tratament discriminatoriu
Un element important analizat de Curte a fost diferența dintre modul în care autoritățile au gestionat manifestațiile GENDERDOC-M și alte întruniri publice care generau controverse.
Potrivit organizației, la 8 mai 2013, primarul de atunci al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a invocat imposibilitatea de a interveni în disputa dintre grupurile cu poziții opuse în contextul evenimentelor dedicate zilei de 9 mai. În cazul manifestației LGBT+, acesta a declarat că persoanele homosexuale ar trebui „să stea acasă”.
CEDO a reținut că autoritățile au permis desfășurarea unor întruniri care provocau nemulțumiri și poziții contradictorii, în timp ce, în cazul GENDERDOC-M, au răspuns amenințărilor adversarilor prin îndepărtarea manifestației din centrul orașului. Curtea a considerat că această diferență de tratament, analizată împreună cu declarația primarului, a demonstrat discriminarea pe criteriul orientării sexuale a membrilor organizației.
Judecătorii au subliniat că amenințările cu violența proveneau de la contramanifestanți și că nu s-a demonstrat că membrii GENDERDOC-M ar fi acționat violent sau ilegal. În aceste condiții, restricționarea manifestației celor amenințați, în locul adoptării unor măsuri adecvate împotriva celor care amenințau, nu a fost proporțională cu scopul protejării ordinii publice.
Procesul a durat peste 13 ani
GENDERDOC-M a inițiat procedurile judiciare la nivel național în iulie 2013, însă acțiunea sa a fost respinsă. Organizația s-a adresat CEDO la 5 august 2015, fiind reprezentată de avocatul Doina Străisteanu.
Prin această hotărâre, Curtea confirmă că amenințările unor contramanifestanți nu pot justifica restrângerea discriminatorie a libertății de întrunire a persoanelor LGBT+ și că autoritățile au obligația de a proteja dreptul la manifestații pașnice, fără discriminare.