De la preluarea mandatului de procuror general al Republicii Moldova de catre Alexandru Stoianoglo, institutia pare a-si fi schimbat functia din aparator al statului si societatii in protector al lui Veaceslav Platon. Pentru „albirea” lui Veaceslav Platon par a lucra nu doar Stoianoglu dar si unii procurori aflati in subordinea acestuia, scrie Deschide.md.
Astfel, procurorul Mirandolina Susitcaia, coordonator al grupului de ancheta pe cazul „Laundromatul”, cu incalcarea Codului de Etica al procurorului nu ezita sa aiba intalniri cu persoane ce sunt parte in dosarul miliardelor spalate prin Republica Moldova. Dupa ce i-a scos nevinovati pe cei 14 judecatorii ce participasera la operatiunea Laundromatul, in luna septembrie, procurorul Miradolina Susitcaia s-a intalnit cu Mihail Gofman, un alt „cunoscut” al lui Platon si a camarilei sale dar si figurant intr-un dosar penal. Deschide.MD va prezinta mai jos fotografii de la intalnirea dintre procurorul Susitcaia si Mihail Gofman dar si cum justifica omul legii intrevederea cu cel care trebuia sa lupte contra spalarii banilor tocmai in perioada in care Platon tranzita miliardele prin Republica Moldova.
In luna septembrie, anul curent, Mirandolina Susitcaia, a fost surprinsa la o cafea cu Mihail Gofman, fostul sef-adjunct al Serviciului prevenire si combatere a spalarii banilor din cadrul CNA, in localul Bachus Dava, din Chisinau, sustin sursele Deschide.MD. Intalnirea dintre cei doi a durat mai bine de ora. Sursele noastre au tinut sa mentionze ca, desi nu se cunoaste motivul intalnirei dintre cei doi, dar nici subiectul discutiei, Mihail Gofman i-ar fi transmis procurorului Susitcaia un plic a carui continut nu este cunoscut.
Am incercat sa aflam de la Gofman ce i-a transmis lui Susitcaia, dar si care a fost subiectul discutiei, insa telefonul acestuia era deconectat.
De alta parte, Mirandolina Susitcaia, sustine ca a avut foarte multe discutii cu Gofman, dat fiind faptul ca sunt fosti colegi, dar nu ne-a putut spune cand s-a vazut ultima data cu el din motiv ca:
„Eu nu duc evidenta intalnirilor pe care le am”, a precizat Susitcaia.
Intrebata despre intalnirea cu Gofman, din data de 15 septembrie, la restaurantul Bachus Dava, Susitcaia nu a confirmat si nici nu a infirmat, ci s-a aratat deranjata de intrebare raspunzand cu o alta intrebare: „Dumneavoastra de unde stiti despre intalnirile mele?”.
Totodata, Susitcaia nu vede o problema in faptul ca, in calitatea sa de coordonator al grupului de procurori care instrumenteaza dosarul „Laundromat”, are discutii si intrevederi, in afara orelor de serviciu si nu la Procuratura, cu cel despre despre care fostul director adjunct al CNA, Cristina Tarna, a declarat ca ar fi cel care a propus amendamentul la Legea cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, ce ar fi servit drept paravan legal pentru spalarile de bani in proportii deosebit de mari prin intermediul judecatoriilor si institutiilor financiar-bancare din RM, adica asa-numitul „Laundromat”.
„Domnul Gofman a fost audiat in cadrul dosarului in calitate de martor. In situatia in care dumnealui a fost persoana care la propriu responsabil de investigatia care o derulat la etapa respectiva in cazul „Laundromat”, respectiv este firesc ca dumnealui sa faca audierile de rigoare. El a avut o conferinta de presa unde a facut toate explicatiile. El a facut atunci toate precizarile cu detalii, acte, pe care le-a prezentat echipei media care i-a facut interviul. Plus la aceasta, din cate cunosc, domnul Gofman a solicitat sa fie audiat in cadrul comisiei parlamentare „Laundromat”. Dumnealui nu a fost audiat, dar asta deja intrebati comisia parlamentara din care considerente au respins audierile respective. El era gata sa raspunda la intrebarile comisiei, inclusiv in situatia in care aceste sedinte selectiv au fost publice”, sustine Susitcaia.
Aici este de mentionat ca, in conformitate cu principiile stabilite in Codul de Etica a Prcorurorilor, aprobat prin Hotararea Adunarii Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorii care instrumenteaza un caz anume, nu au dreptul sa se vada si nici sa comunice cu partile implicate in dosar, in afara orelor de munca si in afara biroului, pentru a nu incalca principiul impartialitatii, care stipuleaza clar ca procurorul trebuie: „Sa ramana liber de orice relatii, subiectivism sau partinire, care fecteaza, sau pot fi percepute ca afectand capacitatea de a decide independent, sa nu admita ca interesele financiare sau personale ale familiei, relatiile sociale sau de alta natura sa-i influenteze negativ conduita in caltiatea sa oficiala de procuror. In special, se va abtine de a actiona in calitate de procuror in cazurile in care el, familia sa, persoanele cu care ar avea o relatie notorie ce nu poate fi dezmintita sau partenerii de afaceri au un interes personal, privat sau financiar”.
Citeste mai departe pe Deschide.md