Intenția statului de a impozita banii primiți în dar la nunți, cumetrii sau alte evenimente de familie, prevăzută în proiectul politicii fiscale pentru anul viitor, a stârnit un val de discuții și critici în rândul moldovenilor, care s-au întrecut la păreri pe rețelele de socializare. După valul de reacții din societate, ministrul Finanțelor a declarat că propunerea a fost interpretată greșit și a dat asigurări că cetățenii de rând nu vor fi obligați să plătească taxe suplimentare.
Vestea că banii din plic primiț la nunți, cumetrii sau alte evenimente de familie ar putea fi impozitați a stârnit un val de reacții pe internet. Astfel, ne-am propus să vedem ce mai exact ce vrea Ministerul finanțelor și cum anume vor putea verifica inspectorii ce sume primesc oamenii la evenimente.
Potrivit documentului, sumele primite de la părinți, copii, soț sau soție sunt scutite de această măsură. O altă propunere este ca persoanele vizate de această obligație să poată deduce cheltuielile pentru organizarea evenimentelor fie că e vorba de nuntă, cumetrie sau altă petrecere, dar pănă la o anumită sumă. Este vorba de un plafon de 100 de mii de lei. Ce înseamnă de fapt acest lucru? Am încercat să facem un exercițiu.
Daniela ANDREEV, REPORTER PRO TV: „Imaginați-vă că un cuplu organizează o nuntă. Mirii au avut cheltuieli mari, pentru care au cerut bonuri fiscale și contracte. Aici vorbim de meniul de la restaurant, muzică, serviciile foto și video, decorul și altele. Să presupunem că ar fi vorba de un total de cheltuieli de 95 de mii de lei. După petrecere, mirii câștigă de la invitați 150 de mii de lei. Ei bine, nu toată această sumă va fi impozitată. Din banii câștigați se va scade suma banilor cheltuiți pentru eveniment, iar diferența, considerată profit net va fi impozitată.”
CHELTUIELI LA O NUNTĂ
Meniul la restaurant: - 50 000 de lei
Muzica / DJ-ul – 20 000 de lei
Foto/ Video – 15 000 de lei
Decor – 10 000 de lei
Total cheltuieli: 95 000 de lei
CÂȘTIG LA NUNTĂ
Bani din plicuri – 150 000 de lei.
CARE ESTE SUMA SUPUSĂ IMPOZITĂRII
150 000 lei – 95 000 lei (cheltuiți) = 55 000 de lei
Totuși, limita de 100 de mii de lei pentru cheltuielile deductibile este una simbolică, dacă luăm în calcul costurile reale pentru organizarea unui eveniment în ziua de azi, de aici și valul de critici. Ministrul finanțelor afirmă că măsura nu țintește cetățeanul de rând.
Andrian GAVRILIȚĂ, MINISTRUL FINANȚELOR: „Vreau să liniștesc pe toată lumea această formulare, în felul în care a fost scrisă și eventual interpretată, într-adevăr a strănit reacții peste ceea ce a fost intenția, vreau să asigur pe toată lumea că anumea această prevedere va fi revizuită și toată lumea de bună credință și care nu arată sute de mii de euro din asemenea surse, nu va fi vizată.”
Potrivit lui Andrian Gavriliță, scopul măsurii este de a stopa cazurile în care unii funcționari sau oameni de afaceri își justifică averile nedeclarate prin presupuse cadouri primite la diverse evenimente familiale.
Andrian GAVRILIȚĂ, MINISTRUL FINANȚELOR: „Obiectivul, în cazul dat, nu este să impozităm nunțile și ceremoniile obișnuite. Problema mai degrabă viza situațiile în care se încearcă a declara, a crea o proveniență de bani în sume semnificative, acoperindu-le cu ceremonii. Cu siguranță vom avea ajustări pe proiect, astfel încât absoluta majoritate a cetățenilor, familiilor, în cadrul evenimentelor obișnuite, să nu fie vizate de asemenea impozite.”
Andrian Gavriliță spune că ministerul analizează mai multe propuneri pe acest subiect. Dacă va fi păstrată ideea unui plafon, acesta va fi unul semnificativ mai mare, astfel încât oamenii de rând să nu fie afectați. Autoritățile discută acum detaliile și urmează să prezinte în curând o o altă formulare pentru această măsură.
Daniela ANDREEV, REPORTER PRO TV: „Ideea de a verifica sau de a impozita banii primiți ca dar la evenimente nu este o invenție moldovenească. Această practică există în majoritatea țărilor dezvoltate sub forma „impozitului pe donații/cadouri”. Putem aduce drept exemplu Germania, România, Grecia, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite și chiar India. Diferența majoră este că în străinătate aceste legi funcționează de zeci de ani, iar mecanismele de control sunt extrem de stricte. Daniela ANDREEV, PRO TV.”