Proaspat iesita de pe bancile facultatii si la inceputul unei cariere in educatie, Alina avea motive bune sa fie optimista in august 1991. Insa nu noua sa slujba ii inspira speranta ci faptul ca Republica Moldova tocmai facuse un lucru de neimaginat: votase sa iasa din Uniunea Sovietica, relateaza Euronews.
„Generatia mea avea multe visuri pe atunci”, a relatat Alina, acum in varsta de 55 de ani, pentru Euronews. „Credeam ca ne vom uni in curand cu Romania si vom trai ca europeni”, mai spune aceasta.
Insa in pofida valului de optimism, pentru majoritatea carierei Alinei in spatele catedrei Rusia nu a disparut cu adevarat.
Luptele s-au intensificat in 1992 in regiunea separatista Transnistria care a vrut sa ramana sub controlul Moscovei. Dupa luni de lupte grele intre armata moldoveneasca si rebelii pro-rusi sustinuti de a 14-a Armata Sovietica, un tratat de pace a fost semnat intre Moldova si Federatia Rusa in iulie 1992.
Transnistria a devenit de atunci locul unuia dintre cele mai „reci” conflicte din Europa. Rusia controleaza de facto regimul separatist din Tiraspol, desi Moscova are si rolul de mediator in negocierile internationale.
Intre timp, in restul Moldovei, influenta ruseasca s-a manifestat prin partidele pro-Moscova care au dominat scena politica pana recent. Insa acum presedintele pro-european Maia Sandu si premierul Natalia Gavrilita par hotarate sa scoata Republica Moldova din orbita Moscovei, scrie Euronews.
„Imperiul inca era in noi”
Maia Sandu a declarat recent intr-un interviu acordat Radio Europa Libera ca vina pentru tranzitia amanata a Moldovei o poarta politicienii din anii 1990 aflati sub influenta ruseasca.
Ea a spus ca acestia s-au opus trecerii la o economie de piata si ca au incercat sa profite de institutiile slabe ale statului pentru a acumula capital cand nu exista nimeni sa aplice legea
„Cand eram in perioada de tranzitie 'baietii destepti' au acaparat activele statului dupa care au inteles ca trebuie sa isi protejeze interesele si au intrat in politica”, a afirmat Sandu.
„Am avut decenii de astfel de guverne care au dus la coruptie, guvernari slabe si conditii de trai proaste pentru cetateni”, a concluzionat aceasta.
Vasile Soimaru, singurul politician moldovean ramas in parlament din 1991, afirma ca „nu am scapat fiindca 'Imperiul' inca era in noi”. „[Declararea independetei] ar fi trebuit sa fie un moment inaltator”, mai spune acesta.
Soimaru afirma ca sistemul cleptocrat construit de-a lungul ultimelor 3 decenii si implicarea Rusiei in jocurile politice de la Chisinau au dus la tranzitia indelungata care a saracit tara.
Euronews noteaza ca Moldova a fost afectata si de valuri de emigrari in ultimii 30 de ani. Populatia sa era de 2,97 de milioane de locuitori in 1990, ajungand in prezent la 2,66 milioane, potrivit datelor Bancii Mondiale.
Potrivit Biroului National de Statistica de la Chisinau, moldovenii care isi doresc cel mai mult sa plece din tara sunt in general barbati cu varsta de sub 30 de ani. In jur de un milion de moldoveni locuiesc, studiaza sau muncesc in strainatate.
Euronews scrie ca in tara au ramas preponderent copii si varstnici.
„Vad un viitor mai bun”
Cornelia Cozonac a ales sa ramana in Moldova la inceputul anilor 1990, dorind sa consolideze un inceput nou pentru tara. Acum directoare a Centrului pentru Jurnalism de Investigatie de la Chisinau, ea le-a relatat celor de la Euronews ca:
„Am spus adesea ca din 1992 am putut sa fac jurnalism real, independent si onest. Insa poate ar fi trebuit sa fim mai multi pentru a schimba lucrurile in tara mai rapid. Dar nu regret deloc ca am ramas in Moldova”.
Optimismul ei e impartasit de Alina care, desi frustrata de ritmul lent al schimbarilor, inca nu si-a pierdut speranta.
„Ii invat pe copii in fiecare zi sa creada in puterea lor. Le spun ca, indiferent ce s-ar intampla, sa paseasca inainte. Insa vad un viitor mai bun pentru ei si mult mai multe oportunitati decat am avut noi. Chiar daca ar putea suna ridicol, nu mi-am pierdut niciodata speranta”, spune aceasta.
„Inca vreau sa vad intr-o buna zi Moldova intrand in Uniunea Europeana”, afirma Alina.