În ultimii ani deficitul la sistemul de pensii a crescut de peste 6 ori. Analiștii economici spun că diferența dintre ce încasează statul și pensiile pe care le plătește se adâncește de la an la an. Asta în condițiile în care natalitatea e tot mai mică, iar vârstnici sunt tot mai mulți. Datele preliminare ale recensământului au arătat că în ultimii 10 ani procesul de îmbătrânire a populației a progresat, numărul vârstinicilor fiind cu 7 procente mai mare, în timp ce populația tânără s-a redus. Această tendință pune o presiune și mai mare pe sistemul de pensionare, iar statul trebuie să gândescă soluții și politici pentru a preveni un colaps, spun experții.
Alexei BUZU, MINISTRUL PROTECȚIEI SOCIALE: „În acest an o să avem un deficit de aproximativ 4 miliarde 200 de milioane de lei. Ca sumă absolută, da, într-adevăr este destul de semnificativă.”
În ultimii aproape 10 ani deficitul la sistemul de pensii a continuat să crească, iar statul este nevoit să-l acopere, tăind din alte cheltuieli.
Stas MADAN, ECONOMIST SUPERIOR LA EXPERT-GRUP: „În ultimii ani, fondul de pensii în Republica Moldova este constant deficitar, ceea ce înseamnă că suma la toate aceste contribuții de asigurări sociale pe care noi cu toții le achităm din contul salariilor, nu ajung pentru a finanța întreg fondul de pensii.”
Asta în condițiile în care populația activă și aptă de muncă scade, dar crește numărul de pensionari. Potrivit datelor preliminare ale recensământului realizat în 2024, procesul de îmbătrânire a populației a progresat, numărul vârstinicilor fiind cu 7% mai mare decât acum 10 ani. Asta în timp ce ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani a scăzut cu peste 4 puncte procentuale în tot acest timp.
DATELE RECENSĂMÂNTULUI
2024 2014
Persoane cu vârsta 65+ 18,2% 11,3%
437,2 mii 315 mii
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT IDIS VIITORUL: „Nașterea mică de copii, ne-a adus la primul fenomen, așa numit povară demografică, câți copii revin la un bătrân. Prin anii 70, la un bătrân revea 7 copii, astăzi este 1:1, iar în 2025 pentru prima dată în toată istoria, de la facerea lumii până în ziua de astăzi, pentru prima dată vom avea mai puțin de un copil la un bătrân.”
Stas MADAN, ECONOMIST SUPERIOR LA EXPERT-GRUP: "Această tendință sigur că pune presiune pe fondul nostru de pensii. Cei care emigrează peste hotare este în mare parte populația economică activă, care în mod normal, dacă s-ar afla în țară, ar contribui cu impozite și taxe, inclusiv și contibuții la fondul de pensii.”
Așadar, tendințele nu sunt îmbucurătoare, afirmă experții.
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT IDIS VIITORUL: „La noi omul când iese la pensie, are senzația că a fost condamnat. Deci, el este condamnat la sărăcie și la multe alte lucruri. Ar trebui să fie, cel puțin, cu 30% mai mare pensia, nu este. Noi astăzi nu putem asigura pensionarului pensie decentă, noi nu ne putem gândi când am putea să le-o asigurăm astăzi, noi suntem nevoiți să sustragem banii din dezvoltarea țării. În loc să facem drumuri, apă, canalizare, infrstructură ca să dezvoltăm țara, noi suntem nevoiți să mâncăm banii, să-i luăm să-i dăm la pensie, este corect. Deci, noi trebuie să ajutăm pensionarii care și așa duc o viață grea, dar noi o facem din contul vitorului, noi o facem din contul dezvoltării.”
Așadar, autoritățile trebuie să se gândească la o reformare a sistemului de pensie. Analiștii spun că o soluție ar fi atragerea investițiilor străine și crearea locurilor de muncă și, de asemenea atragerea forței de muncă din afara țării, așa cum fac alte țări europene.
Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT IDIS VIITORUL: „Noi trebuie să avem politici active de a aduce forță de muncă străină în Republica Moldova. Fără niciun fel de glumă. Doar ei ne pot salva sistemul nostru și economic și social.”
Stas MADAN, ECONOMIST SUPERIOR LA EXPERT-GRUP: „Probabil, la un moment dat încă se va mai găsi spațiu sau se va mai găsi de cuviință de mai crește vârsta de pensionare, pentru că altă soluție ar fi să crescă nivelul impozitelor sau nivelul contribuțiilor asigurărilor sociale de stat.”
Ministerul muncii susține că are deja mai multe programe care prevăd o îmbătrânire activă a populației. Reîncadrarea în câmpul muncii a șomerilor, oportunități de a învăța meserii noi și, de asemenea, eliminarea muncii la negru sunt prioritățile din ultimii ani.

