În prezent, în depozitul de la Cobasna se află 14.000 de tone de muniții. Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Declarațiile au fost făcute de șeful SIS, Alexandru Musteață, în cadrul unei conferințe de presă în comun cu reprezentanții de la Ministerul Apărării.
Alexandru MUSTEAȚĂ, DIRECTOR SIS: „De mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiul public într-un subiect de frică. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristice. Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unei exponențe a regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Rusie, dar și de anumite voci autohtone, drept o potențială catastrofă de proporții regionale.
Ce prezintă raportul „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”
Potrivit lui Musteață, raportul prezintă date tehnice de depozitare, caracteristice ale muniților, calculi inginerești, caracteristice ale terenului care demontează narățiuni false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii. El a amenționat că instituțiile au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, dar cu date, a
„Am reunit informații din rapoartele oficiale al emisiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, dar și din surse secrete umane, și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice”, a adăugat șeful SIS.
Ce s-a constatat în urma raportului
Potrivit șefului SIS, depozitul de muniții de la Kobasna, creat de autoritățile sovietice în anii 1940, se află în prezent sub control de facto al Federației Rusie, prin intermediul grupului operativ al trupelor ruse, staționate ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Totodată, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de toni de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă.
Din ultimele evaluări și vizite ale OSCE s-a stabilit că din acea perioadă indicau că, în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20.000 de toni de muniții.
„Analiza noastră arată că, în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupurile ruse și de structurile de forțe separatiste”, a menționat Musteață.
14 mii de muniții se află în prezent, dintre care 2.800 de tone sunt explozive
În prezent, în complex, se mai află circa 14.000 de tone de muniții. Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Potrivit autorităților, restul stocului este constituit din carcase metalice, care plăjează componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozivă.
„Această diferență este importantă. Greutatea totală a unui proiectil sau unei rachete include numeroase componente structurale. În cazul proiectilor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă în mod obișnuit aproximativ 14-17% din aceasta. Iar în cazul bombelor de aviație, o proporție poate ajunge la aproximativ 30-40% din greutatea acesteia”, a mai adăugat Musteață.
42 de depozite distincte: cum sunt repartizate stocurile de la Cobasna
Stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste 1 km2, la distanță de aproximativ 80- 200 de metri una față de alta. Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimentea infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonii, reduce semnificativ posibilitatea producerei unui detonări simultane a întregului depozit.
Alexandru Musteață a precizat că în urma unui incident major, nu este vorba despre o singură explozie regională, dar ar fi un fenomen de detonare succesivă incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului.
Aici, șeful SIS a făcut referire incidente similare care s-au produs în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă.
Ce arată simulările făcute de autorități
Simulările făcute de SIS și reprezentanții Ministerului Apărării indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Este relativ că această distanță corespunde aproximativ distanță dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate.
SIS: riscul asociat depozitul de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate
Alexandru Musteață a precizat că riscul asociat depozitul de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnice reale ale stocurilor și ale infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții.
În plus, șeful SIS a făcut o precziare refritor la o afirmație care circulă în spațiul public și anume că că o explozie la Cobasna ar putea avea o forță a unei bombe nucleare comparabilă cu Hiroshima, și vine cu explicații.
Alexandru MUSTEAȚĂ, ȘEFUL SIS: „Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rosești, care evocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scala Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a muniților depozitate cu cantitatea reală de explosiv activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existent la Cobasna. Pentru că acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în videre ce și în ce cantitate este păstrată acolo”.
Depozitul din Cobasna a fost construit in 1940. Cea mai mare parte a muniției a fost adusă acolo după retragerea trupelor sovietice din fosta Republica Democrata Germana, Cehoslovacia și alte țări europene.