Republica Moldova se confruntă tot mai des cu survolări neautorizate ale spațiului aerian, iar autoritățile recunosc că țara nu are încă suficiente capacități pentru a detecta și doborî toate dronele care îi intră în spațiul aerian. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp, anunță că un al doilea radar destinat detectării aparatelor de zbor urmează să fie instalat, însă spune că vulnerabilitățile vor persista încă cel puțin câțiva ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emsiuni de la TV8.
Potrivit lui Carp, radarul va fi destinat în special detectării aparatelor de zbor care circulă la altitudini mici și medii. Lilian Carp spune că este nevoie de astfel de echipamente deoarece radarele obișnuite, concepute pentru obiecte care zboară la altitudini mari, nu pot identifica întotdeauna dronele care se deplasează la câteva sute de metri deasupra solului.
Lilian CARP, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU SECURITATE: „Al doilea radar urmează să fie instalat. El monitorizează la înălțimi mici și medii. Asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună: pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar? Acum, în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările baltice au survolări neautorizate și chiar cu radare superperformante, nu întotdeauna detectează aceste drone. Radarele care sunt pentru înălțime mare și pentru aparate de zbor mai mari necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian, cu radare mai mici amplasate pe suprafață sau la o distanță mai mică de hotar”.
O altă problemă este relieful. Carp spune că dronele care zboară la 150-200 de metri pot dispărea din raza de detectare în anumite zone.
Lilian CARP, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU SECURITATE: „Rămâne riscul ca, la înălțimile de 150-200 de metri, când se merge printr-un relief mai deluros, să nu putem vedea, pe anumite segmente ale spațiului aerian, să nu putem vedea aceste drone. „Pentru drone ai nevoie nu doar de apărare antiaeriană, ea trebuie să fie una mobilă, cu mașini mobile, care se deplasează în dependență de locația unde este detectată drona. Pe acest domeniu există mai multe studii în care se încearcă a găsi o apărare antiaeriană care să livreze rezultate pentru drone”.
De ce Republica Moldova nu a doborât până acum nicio dronă
În ceea ce privește doborârea dronelor, Republica Moldova are nevoie de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este detectată ținta. Carp spune că autoritățile trebuie să țină cont și de locul în care ar cădea aparatul, pentru a evita victime sau pagube. El a precizat că, în trecut, au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională, însă nu s-a intervenit din cauza riscului unor prejudicii mai mari.
Lilian CARP, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU SECURITATE:„Pentru că trebuie să alegi locul de cădere pentru a nu aduce prejudicii și o catastrofă. Noi nu am doborât, dar a fost posibilitate. Atunci a fost, câteva luni în urmă, când zburau anumite drone și erau monitorizate de către Armata Națională, deciziile nu s-au luat pentru a nu duce la prejudicii mai mari. Dar există capacități limitate, eu spun încă o dată, sunt capacități limitate”.
Lilian Carp estimează că în următorii 2-3 ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare antiaeriană, însă până atunci țara va rămâne expusă.
Lilian CARP, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU SECURITATE:„Peste 2-3 ani de zile am putea să avem mai multe elemente de apărare, dar până atunci rămânem vulnerabili, cu capacități limitate”.
De la 4 la 44 de incidente în 5 ani: cum a crescut numărul încălcărilor spațiului aerian al Moldovei de la începutul războiului din Ucraina
Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 44 de ori de la începutul acestui an, de peste două ori mai mult decât în tot anul 2025. Datele Serviciului de Operații Aeriene al Armatei Naționale, prezentate până la 24 septembrie, arată o creștere constantă a incidentelor pe fondul atacurilor aeriene asupra Ucrainei. În total, în perioada 2022–2026, au fost înregistrate 81 de cazuri în care în spațiul aerian al țării au pătruns drone, rachete sau alte obiecte aeriene.
Potrivit ministerului Apărării, în total, în perioada 2022–2026, au fost înregistrate 81 de cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. În aceste incidente au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.
Dacă în 2022 au fost raportate patru incidente, în 2023 numărul acestora a ajuns la șase, iar în 2024 – la 10. În 2025 au fost înregistrate 17 cazuri. Cea mai mare creștere se atestă în acest an – 44 de incidente până la 24 septembrie.
Din totalul cazurilor raportate în ultimii patru ani, 45 au implicat drone, 12 – drone-momeală, iar șase – rachete. În alte 17 situații au fost identificate la sol fragmente de drone sau rachete. Un alt caz a vizat un obiect asemănător unui balon.
În mai mult de 50 de cazuri, obiectele au traversat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova fără să ajungă la sol. În 17 situații, obiectele sau fragmentele acestora au fost identificate la sol, fără a provoca daune, iar 13 incidente s-au soldat cu explozii.
În peste 10 situații, autoritățile au fost nevoite să închidă temporar spațiul aerian din cauza riscului pentru aviația civilă.
Incidentele au fost înregistrate în mai multe regiuni ale țării, însă cele mai multe cazuri au fost raportate în localități și raioane aflate în apropierea frontierei cu Ucraina. Printre zonele menționate se numără localități din UTA Găgăuzia, raioanele Ștefan Vodă, Căușeni, Soroca, Edineț și Briceni, municipiul Bălți, dar și alte raioane din nord și est.