Moldovenii aflați peste hotare, care sunt supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc ordin de chemare sau sunt informați despre obligația de a se prezenta la autoritățile competente. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Apărării, care stabilește regulile aplicabile în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de război, precum și obligațiile cetățenilor în astfel de situații.
Documentul prevede și restricții pentru rezerviștii aflați în țară, posibilitatea limitării circulației persoanelor, reguli speciale la traversarea frontierei, dar și măsuri de evacuare a populației sau de raționalizare a unor bunuri esențiale.
Moldovenii din străinătate ar trebui să revină în țară
Potrivit proiectului, obligația de revenire nu se aplică tuturor cetățenilor moldoveni care locuiesc sau se află peste hotare. Sunt vizați doar cei care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și care au primit un ordin de chemare sau au fost informați despre obligația de prezentare după declararea mobilizării.
Aceștia ar trebui să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în Republica Moldova și să se prezinte la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente.
Totodată, cetățenii vizați ar urma să contacteze de urgență misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele în care se află ori alte structuri competente desemnate și să respecte instrucțiunile primite.
„Cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”, se arată în proiect.
Rezerviștii nu ar putea pleca din localitate pentru mai mult de 12 ore fără permisiune
Proiectul stabilește obligații și pentru rezerviștii aflați pe teritoriul țării. După declararea mobilizării, aceștia nu ar putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru o perioadă mai mare de 12 ore fără permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Aprobarea ar putea fi acordată în cazuri temeinic justificate. De asemenea, persoanele care primesc ordine de chemare ar trebui să respecte cerințele indicate în acestea și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost convocate.
Când ar putea fi instituită starea de asediu sau starea de război
Documentul face o distincție între starea de asediu și starea de război, fiecare având condiții diferite de instituire.
Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, inclusiv atunci când există riscul iminent al unei agresiuni armate sau amenințări cu o componentă militară identificabilă. Aceasta ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive, fiecare prelungire fiind de maximum 30 de zile.
În schimb, starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind declanșarea operațiunilor militare împotriva țării, la propunerea președintelui.
Evacuări, restricții de circulație și raționalizarea unor bunuri esențiale
Pe durata stării de asediu sau a stării de război, autoritățile competente ar putea dispune mai multe măsuri speciale, în funcție de evoluția situației și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Printre acestea se numără evacuarea și adăpostirea populației, restricționarea temporară a circulației persoanelor și a mijloacelor de transport, precum și stabilirea unor reguli speciale privind traversarea frontierei de stat.
De asemenea, dacă situația o va impune, autoritățile ar putea recurge la raționalizarea temporară a consumului de alimente, medicamente, energie și alte bunuri sau servicii de strictă necesitate.
Aceste măsuri nu ar urma să fie aplicate automat odată cu instituirea unuia dintre regimuri, ci ar putea fi dispuse de autoritățile competente, în funcție de necesități.
Alegerile și referendumurile ar fi suspendate
O altă prevedere importantă vizează procesele electorale. Proiectul stabilește că, pe durata stării de asediu sau a stării de război, nu vor putea fi organizate alegeri sau referendumuri, cu excepția cazurilor expres prevăzute de Constituție sau de legea organică.
Totodată, procedurile electorale începute înainte de instituirea acestor regimuri ar urma să fie suspendate. Prin urmare, documentul nu prevede anularea automată a scrutinurilor, ci suspendarea proceselor electorale pe perioada aplicării regimurilor excepționale.
Proiectul urmează să fie consultat și aprobat
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Apărării și stabilește cadrul juridic pentru instituirea, prelungirea, modificarea și încetarea stării de asediu și a stării de război, precum și atribuțiile autorităților și obligațiile persoanelor fizice și juridice.
Documentul a fost discutat la ședința secretarilor de stat din 2 noiembrie și se află la etapa de consultări și avizare. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Guvern, votat de Parlament și promulgat de președintele Maia Sandu.